Două termocentrale din cadrul Complexului Energetic Hunedoara, din Valea Jiului, vor furniza servicii de sistem pentru Transelectrica la o putere orară de 400 de MW în perioada 1 aprilie – 30 iunie 2018, potrivit unei hotărâri de guvern.
Mintia și Paroșeni, cele două termocentrale vizate, au astfel asigurată desfacerea unei treimi din energia produsă pentru următoarele 28 de luni, ele având împreună o putere instalată de 1.200 MW. Este o mână întinsă de stat unui colos din energie și minerit, cu aproape 5.000 de angajați, patru mine de huilă operaționale și niciun viitor. Aceasta, pentru că, potrivit ultimelor directive ale UE, la orizontul anului 2022, exploatările de cărbune cele mai poluante din Europa, cum este cea de huilă, vor fi închise. Dar și fără UE, CEH oricum era un colos în ruină. Cu un cost de producție al energiei cu 40-50% peste prețul de piață, Valea Jiului stătea închisă în cea mai mare parte a anului, fiindcă nu își putea găsi cumpărători pentru energia produsă. Doar când și când, în condiții speciale ale Sistemului Energetic Național, cum ar fi un frig extrem și o penurie de producție ori secetă extremă, CEH mai intervenea punctual în echilibrare. Dar nimic mai mult. La mijlocul anului trecut, Complexul avea capital net contabil negativ de -2 miliarde lei și datorii de 1,4 miliarde lei. În ultimii ani, Valea Jiului a trăit, mai mult târându-se, tot pe o schemă de ajutor de stat de livrare de servicii de sistem către Transelectrica, ceva mai generoasă decât actuala – 500 MW putere orară.
Pentru factorul politic, Valea Jiului este încă importantă. Minerii votează, au și familii care votează, deci încă sunt necesari. Anul trecut, în noiembrie, președintele PSD, Liviu Dragnea, le reamintea minerilor că nu a uitat de ei. „Decizia noastră este ca acest obiectiv să fie unul strategic în planul energetic naţional, pentru că discutăm despre securitatea energetică a României. Nu vrem ca România să devină dependentă energetic vreodată, aşa cum probabil alţii vor, şi în acest sens, Guvernul, Ministerul Energiei – şi, aşa cum a spus prim-ministrul, nu va mai lăsa pe niciunul să facă de capul lor – să nu uite că această decizie trebuie dusă la îndeplinire“, arăta Dragnea. O lună mai târziu însă, începeau concedierile colective. Ca urmare a unui plan de restructurare aplicat la CEH, 1.000 de angajați trebuiau să fie dați afară în decembrie 2017, ianuarie și februarie 2018. Două luni mai târziu, iată, a venit și ajutorul promis, prin impunerea către Transelectrica a obligației de a cumpăra energie din Valea Jiului. O palidă consolare pentru minerii debusolați și cu spectrul concedierii deasupra capului
Foarte important pentru SEN
„Pentru menţinerea nivelului de siguranţă a Sistemului Electroenergetic Naţional (SEN – n.red), Societatea Complexul Energetic Hunedoara SA are obligaţia de a furniza servicii tehnologice de sistem către Operatorul de transport şi sistem la o valoare a puterii electrice de cel puţin 400 MW, în condiţiile reglementărilor emise de Autoritatea Naţională de Reglementare în Domeniul Energiei“, se arată în hotărârea de guvern citată. „Operatorul de transport și sistem va stabili capacitatea lunară corespunzătoare serviciilor tehnologice de sistem reprezentând rezervă terţiară lentă, din care o capacitate de 400 MW va fi alocată pentru Societatea Complexul Energetic Hunedoara SA“, mai spune proiectul.
Cele două centrale ale CEH asigură o cotă de circa 5% din totalul producției naționale de energie electrică, Complexul fiind cel mai mare producător de energie electrică din partea de nord-vest a României.
„Analizele efectuate au indicat că, în condițiile în care centralele electrice ale CEH nu funcționează, există posibilitatea de apariție a unor circulații foarte mari de putere și chiar suprasarcini pe axul 220 kV Urechești – Târgu Jiu Nord – Paroșeni – Baru Mare – Hășdat. Nefuncționarea grupurilor aparținând CEH ar conduce la creșterea transferului de putere dinspre zona de sud a țării către zona centrală și mai departe către nordul și vestul SEN. Practic, prin funcționarea centralelor aparținând CEH, consumul de energie electrică din stațiile limitrofe este alimentat preponderent din producția de energie din zona respectivă, spre deosebire de situația în care aceste centrale nu funcționează, situație în care, pentru alimentarea consumului, este necesar transferul de putere din alte zone ale SEN“, se arată în nota de fundamentare a proiectului.
„În România, sursele de producție de energie electrică sunt repartizate dezechilibrat între jumătatea din sud şi cea din zona de nord a țării. Astfel, în jumătatea de nord a țării sunt instalate capacități care acoperă doar 20% din producția de energie electrică a SEN. Nefuncționarea grupurilor generatoare din cadrul centralei termoelectrice Mintia și centralei termoelectrice Paroșeni conduce la creșterea transferului de putere dinspre zona de sud spre zona centrală și mai departe către nordul și vestul SEN, pe axa de 220 KV Târgu Jiu Nord – Paroșeni – Baru Mare – Hășdat – Pestis – Mintia. Funcționarea respectivei axe de transport la limita capacității influențează în mod negativ capacitatea transfrontalieră dinspre România spre Ungaria și, în această situație, participarea României la piața cuplată pentru capacitățile transfrontaliere, organizată între România, Ungaria, Republica Cehă și Slovacia, în sensul în care valorile capacităților de transfer ale României în direcția export vor scădea. Astfel, orice defect pe axa respectivă conduce la o scădere și mai accentuată a capacității actuale de schimb transfrontalier“, mai scrie în nota de fundamentare.
„Albirea“ huilei
Prin acest nou act normativ, minerii din Valea Jiului şi cele două termocentrale primesc garanţia că li se va prelua o parte din producţia de energie electrică în sistem, până la jumătatea anului 2020, în condiţiile în care costul de producţie per MWh al celor două centrale este mai mare decât preţurile din piaţă şi, oricum, CEH se află în risc de faliment, deci capacitatea de a vinde energie pe piaţă, prin contracte, este limitată. Tehnologic, producţia de electricitate din cărbune de subteran este mai costisitoare, iar centralele trebuie să îndeplinească norme drastice de mediu, cu investiţii pe măsură.
Pe de altă parte, alocarea a 400 MW pentru serviciile de sistem prestate de Complexul Hunedoara, decisă fără vreo licitaţie, se va face teoretic în defavoarea altor producători şi cu un cost suplimentar în factura de energie a tuturor consumatorilor, dar, după cum spun Guvernul şi Transelectrica, doar aşa SEN poate funcţiona în siguranţă.
Serviciile tehnologice de sistem asigură practic funcţionarea sistemului energetic naţional (SEN) în condiţii de siguranţă. Altfel, în cazul în care apare vreun dezechilibru (nu bate vântul pentru eoliene, se opreşte neplanificat un reactor de la Cernavodă, nu există suficientă apă de uzinat pentru o hidrocentrală mare), aceşti furnizori de servicii tehnologice de sistem intră automat, la cererea Dispeceratului Energetic Naţional al Transelectrica, pentru a se menţine echilibrul, dat fiind că, la limită, se poate ajunge la pene de curent. În mod tradiţional, reglajul sistemului, mai ales cel primar şi secundar (pornire a grupurilor energetice în maximum 30 de secunde şi, respectiv, 15 minute), se face de către grupurile hidro şi cele pe gaze, din motive tehnice: sunt mai uşor de pornit şi, astfel, intră şi reechilibrează SEN mai repede. CEH, tot din motive tehnice, nu poate intra decât pe reglajul terţiar.
Preţul la care furnizorii de servicii tehnologice de sistem „vând“ energia solicitată de Transelectrica este reglementat de ANRE şi este trecut ulterior, pe tot lanţul transport – distribuţie – furnizare, în factura tuturor consumatorilor.
Complexul, care pe lângă cele două termocentrale mai administrează şi patru mine de subteran din Valea Jiului, mai are 4.500 de angajaţi şi avea, la jumătatea anului trecut datorii de 1,4 miliarde lei. Societatea are un capital net contabil negativ de circa 2 miliarde lei, după cum se arată în nota de fundamentare citată mai sus.
Dar cand vantul nnu bate dupa STAS si stau moristile eoliene cele econligice e buna huila?