Alan Turing, geniul persecutat care a pus bazele informaticii moderne

Născut la Londra, în 1912, Turing a avut o carieră științifică remarcabilă, însă viața i-a fost curmată prematur de o condamnare nedreaptă, potrivit profit.ro.

O curiozitate neobișnuită

Născut la 23 iunie 1912, la Londra, Turing a manifestat din copilărie o curiozitate neobișnuită pentru matematică și știință. A studiat la King’s College, Cambridge, iar mai târziu la Princeton, într-o perioadă în care calculatoarele electronice nu existau încă în forma pe care o cunoaștem astăzi.

Mașina care putea calcula orice

În 1936, Turing a descris un model teoretic de calcul, cunoscut astăzi drept mașina Turing, o construcție imaginară, simplă în aparență, capabilă să citească și să scrie simboluri după un set de reguli. Prin acest concept, matematicianul a oferit o definiție riguroasă a ceea ce înseamnă o problemă calculabilă. Importanța ideii nu ține de existența unei mașini fizice cu bandă infinită, ci de faptul că modelul a devenit fundament pentru teoria algoritmilor și a calculatoarelor.

Practic, Turing a arătat că o singură mașină universală putea executa orice proces exprimat corect sub forma unor instrucțiuni, iar fără contribuția sa, istoria computerului ar fi arătat probabil diferit.

O nedreptate istorică

În timpul războiului, Turing a lucrat la Bletchley Park, unde echipele britanice încercau să descifreze comunicațiile germane. El a avut un rol central în dezvoltarea metodelor și echipamentelor folosite împotriva mesajelor codificate cu Enigma, iar contribuția sa a ajutat Aliații să înțeleagă mișcările inamicului.

După război, Turing a lucrat la proiectarea calculatoarelor și a publicat un text fundamental despre posibilitatea ca mașinile să gândească, propunând testul care îi poartă numele. Viața sa a fost însă distrusă de condamnarea pentru homosexualitate, ilegală la acea vreme în Marea Britanie. Supus unui tratament hormonal forțat, Turing a murit în 1954, la numai 41 de ani.

O recunoaștere tardivă

Recunoașterea oficială a venit foarte târziu, prin scuze publice și grațiere postumă, însă ideile sale continuă să ofere limbajul prin care cercetătorii discută astăzi despre algoritmi, computere și inteligență artificială.

Citește și: Record alarmant de atacuri cibernetice. Inteligența artificială, noua armă a hackerilor. Avertismentele DNSC în România