' fill='%23FBBC05' d='M0 37V11l17 13z'/%3e%3cpath clip-path='url(%23b)' fill='%23EA4335' d='M0 11l17 13 7-6.1L48 14V0H0z'/%3e%3cpath clip-path='url(%23b)' fill='%2334A853' d='M0 37l30-23 7.9 1L48 0v48H0z'/%3e%3cpath clip-path='url(%23b)' fill='%234285F4' d='M48 48L17 24l-4-3 35-10z'/%3e%3c/svg%3e){kind=small}
În ciuda sumelor tot mai mari investite în apărarea infrastructurilor digitale, companiile pierd teren în fața unor atacuri cibernetice din ce în ce mai sofisticate. Datele agregate la nivel internațional, coroborate cu avertismentele autorităților naționale de securitate, arată o schimbare de paradigmă: atacatorii folosesc instrumente de ultimă generație pentru a fura volume uriașe de informații și pentru a manipula utilizatorii.
Cifre record propulsate de inteligența artificială
Prima jumătate a anului a adus 1.803 breșe de securitate majore la nivel global. Gravitatea situației este reflectată de volumul de date expuse. Cele peste 471 de milioane de notificări trimise victimelor în doar șase luni depășesc cu mult totalul de 297,5 milioane înregistrat pe parcursul întregului an precedent. Dacă ritmul se menține, anul în curs va doborî recordul absolut de incidente, scrie CNBC.com.
Un factor determinant în această escaladare este integrarea inteligenței artificiale în strategiile de atac. Datele IBM arată că un sfert dintre incidentele majore recente au implicat utilizarea AI, marcând o creștere de 56% față de intervalul anterior. Drept răspuns, mediul de afaceri se mobilizează financiar, un sondaj PwC indicând că 78% dintre companiile la nivel global intenționează să își suplimenteze bugetele pentru securitatea cibernetică.
Amenințările din interior și rețeaua angajaților falși
O tendință care îngrijorează experții internaționali este vulnerabilitatea generată de factorul uman intern. Aceste breșe sunt adesea facilitate de foști angajați concediați care sustrag baze de date sensibile înainte de a părăsi definitiv compania.
Mai mult, rapoartele de specialitate scot la iveală o schemă complexă de infiltrare corporativă prin care actori statali ostili, precum Coreea de Nord, plasează lucrători IT în companiile occidentale. Aceștia operează de la distanță, obținând posturile prin utilizarea unor identități furate, a interviurilor trucate cu tehnologie deepfake și a CV-urilor generate artificial.
Situația în România. Avertismentele constante ale DNSC
La nivel național, Directoratul Național de Securitate Cibernetică (DNSC) monitorizează o evoluție similară a peisajului amenințărilor. Instituția atrage frecvent atenția asupra modului în care hackerii folosesc noile tehnologii pentru a perfecționa atacurile de tip phishing (prin e-mail) și smishing (prin SMS), mesajele-capcană devenind din ce în ce mai greu de distins de cele legitime tocmai datorită textelor generate cursiv de inteligența artificială.
Un fenomen major asupra căruia experții DNSC insistă este utilizarea tehnologiei deepfake pentru fraude financiare. Atacatorii se folosesc de inteligența artificială pentru a clona vocea și imaginea unor personalități publice din România sau ale unor jurnaliști cunoscuți, creând videoclipuri false prin care promovează platforme iluzorii de investiții. Scopul final este convingerea victimelor să transfere sume de bani sau să își cedeze datele bancare sub promisiunea unor câștiguri rapide.
Măsuri esențiale de protecție pentru utilizatori
În fața acestui val de amenințări hibride, specialiștii în securitate și autoritățile recomandă o conduită digitală defensivă.
Verificarea riguroasă a surselor este primul pas; utilizatorii sunt sfătuiți de DNSC să nu acceseze niciodată linkuri primite nesolicitat și să nu ofere date personale sau bancare pe pagini web care promit îmbogățiri peste noapte, chiar dacă par a fi susținute de persoane celebre.
Monitorizarea activității financiare a devenit, de asemenea, o necesitate. Verificarea periodică a extraselor de cont și utilizarea serviciilor de alertă bancară ajută la detectarea rapidă a tranzacțiilor neautorizate.
Înghețarea preventivă a creditului este considerată de experții internaționali drept o măsură de protecție supremă în cazul în care datele de identitate au fost deja expuse, procedură care blochează posibilitatea contractării unui împrumut în numele victimei fără o validare suplimentară strictă.
ar putea fi folosita si la securizarea site-urilor, aplicatiilor etc. Dar cei de la denesece nu pun problema asa. Sub obladuira lor site/uri si sisteme guvernamentale sunt varza dpdv al securitatii. Rezultatul? Piata imobiliara blocata de o luna, datele despre PNRR facute nevazute, etc.
intreb cam a patra oara, de ce nu scrie „presa” din colonie despre bresele de securitate, ca aia din primavara cand au fost sifonate datele a multor sute de milioane de oameni, inclusiv vreo 4 milioane de iobagi… din cauza unei firme care se ocupa cu „autentificari” si care e folosita la nivel global. se tot forteaza digitalizarea, cu toate ca bresele de securitate se dovedesc enorme si fara AI… si intr-un viitor, poti sa te trezesti ca devi, ca in „1984” un „unperson” dintr-un DELETE
Platforme de IA sunt antrenate (în medii protejate) chiar de deținǎtorii și administratorii platformelor respective sǎ atace infrastructuri IT, ceea ce înseamnǎ TERORISM. Iar autoritǎțile nu fac NIMIC sǎ împiedice asta, ceea ce este complicitate criminalǎ. Este mai grav decât dacǎ cineva ar face un laborator clandestin de „crescut” viruși letali pentru organismul uman fiindcǎ rezultatele pot fi mult mai dezastruoase și rapide. Țineți cont de asta!
Bun venit în minunata lume nouă, digitalizarea totală și AI-ul ne vor lăsa în fundul gol, mai precis, nu vom mai avea nimic și vom fi fericiți, spre deosebire de cei ce ne vor fura totul, noi, vom hali la cantine ,,sociale” și vom purta uniforme spre a nu ne mai simți frustrați , vom socializa în mod plăcut tet a tet fără a mai folosi telefoane mobile , nu-i așa că vă fi grozav?
Vei mânca la cantina socialǎ dacǎ ești un norocos mǎturǎtor sau sǎpǎtor de șanțuri, fiindcǎ dacǎ ești doctor, profesor, inginer, economist sau jurist vei mânca din tomberoane sau vei vâna șobolani prin canale ca sǎ nu mori de foame, fiindcǎ meseriile enumerate vor fi preluate de IA.