Cum își mai poate reveni Nicușor Dan după o serie neîntreruptă de „greșeli neforțate”. Antologia primului sfert de mandat prezidențial

Politologul George Jiglău este de părere că Nicușor Dan nu a beneficiat oricum de un nivel foarte mare de popularitate, însă există șanse ca președintele să recupereze acest dezavantaj până la viitoarele alegeri.

Teodor Bobei - Senior editor
Cum își mai poate reveni Nicușor Dan după o serie neîntreruptă de „greșeli neforțate”. Antologia primului sfert de mandat prezidențial

Sursa FOTO: Inquam Photos / Octav Ganea

Politologul George Jiglău este de părere că Nicușor Dan nu a beneficiat oricum de un nivel foarte mare de popularitate, însă există șanse ca președintele să recupereze acest dezavantaj până la viitoarele alegeri.

Președintele Nicușor Dan a reușit din nou să atragă critici și să-și genereze o nouă criză de imagine, în urma unei conferințe de presă organizate marți seară la Palatul Cotroceni. Acesta a intrat în conflict cu jurnaliștii care l-au chestionat pe subiecte precum colaborarea cu PSD, problemele din justiție și relația cu controversatul Lucian Pahonțu, dar poate cel mai important moment al serii a fost atunci când l-a anunțat în direct pe jurnalistul Ovidiu Vanghele că nu mai are acces la Palatul Cotroceni, din cauza unor „injurii” pe care acestea i le-ar fi adresat în spațiul public. Evenimentul de marți seară a provocat imediat reacții în mediul online, stârnind ironii și critici la adresa președintelui, în contextul în care șeful statului reușise deja să-și antagonizeze propriii susținători. Nicușor Dan este președintele cu probabil cel mai accentuat declin de popularitate dintre toți foștii ocupanți ai fotoliului de la Cotroceni, iar întrebarea care apare este dacă acesta mai poate recupera dezavantajul pe care și-l provoacă singur și să își mai asigure un al doilea mandat.

Nicușor Dan nu a plecat de pe „un cal foarte înalt”

Politologul George Jiglău, profesor la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, amintește că Nicușor Dan nu a avut un nucleu de susținători foarte mare, dacă privim rezultatele din primul tur al alegerilor prezidențiale din 2025.

„După mine, premisa de la care pornim este că Nicușor Dan niciodată nu a fost un personaj cu foarte multă popularitate. Mă raportez la primul tur din 2025, unde el a avut 21% din voturi, care la mustață l-au dus în turul al doilea. 

Deci el de acolo pleacă în termeni de popularitate și nucleul dur al susținerii lui”, adaugă acesta.

Acesta reamintește că Nicușor Dan a câștigat turul al doilea într-un context cu totul și cu totul special, în care „spaima de extremism” i-a făcut să-l voteze și pe cei care nu au ieșit în primul tur. „Nu a plecat de pe un cal foarte înalt. Asta e premisa mea”

„Cred că acum, ce se întâmplă, este deziluzia acelui nucleu dur, care s-a văzut, că l-a propulsat la Primărie și la Cotroceni un candidat.”, spune Jiglău.

Cele mai problematice momente din mandatul lui Nicușor Dan

„Cred că au fost două momente foarte problematice. Pentru mine a fost momentul Veștea, când s-a dus într-o zonă informală trecând peste discuțiile cu acei parteneri de care spunea inclusiv în conferința de presă, dar el nu discutase cu Bolojan.

Aia a fost o mișcare care mi se pare că a trecut peste niște poduri instituționale formale pe care tot el le-a construit”, precizează politologul.

Un al doilea moment este cel de marți seară, de la conferința de presă, pentru că aduce în discuție libertatea de exprimare.

„Cred că este un moment care a dat foarte rău ieri, pentru imaginea președintelui și nu știu ce ar putea să facă pentru a repara exact genul acesta de speță. Și dacă spune că nu mai interzice pe nimeni la Cotroceni, nu cred că mai poate să repare din pagubele făcute aseară.”, este de părere profesorul universitar.

Au fost și alte momente care au marcat negativ acest început de mandat al președintelui, care au slăbit încrederea în el și în ceea ce proiecta la nivel electoral înainte să fie ales.

Nivelul de încredere măsurat de INSCOP a coborât de la 47% la începutul mandatului la 27,6% în martie 2026, iar un sondaj CURS din iulie 2026 îl plasa la 30%, menținându-se încă pe locul al doilea. 

Prima dezamăgire

În timpul campaniei prezidențiale din 2025, Nicușor Dan a semnat în direct la Antena 3 CNN un angajament conform căruia TVA nu va crește în mandatul său, însă această promisiune avea să-i provoace primele probleme cu baza de susținători.

Guvernul Bolojan, pe care președintele Dan l-a susținut în campania sa și care a fost instalat după câștigarea alegerilor, a ales să crească Taxa pe Valoare Adăugată pentru a reduce deficitul bugetar.

Astfel, cota standard a fost majorată de la 19% la 21% de la 1 august 2025, iar această măsură a lovit puternic în credibilitatea președintelui, afectând totodată și relația dintre Nicușor Dan și Ilie Bolojan.

Nicușor și legea anti-legionari

Pe 10 iulie 2025, Nicușor Dan a sesizat Curtea Constituțională în privința legii care consolidează măsurile de sancționare a antisemitismului, xenofobiei și a manifestărilor fasciste și legionare, invocând inclusiv probleme de claritate și previzibilitate. 

În argumentarea decizie sale, președintele a făcut referire la o asociație care se ocupă cu promovarea rezistenței anticomuniste din Făgăraș care ar putea fi caracterizată ca „legionară”.

Demersul a provocat reacții dure la nivel politic, dar și în societate. Deputatul Silviu Vexler, care inițiase legea, a anunțat returnarea unei decorații în semn de protest, iar Comitetul Evreiesc American a calificat intervenția președintelui drept profund îngrijorătoare.

S-a pus sub semnul întrebării inclusiv orientarea ideologică a președintelui, care de altfel a mai avut declarații problematice în privința naționalismului și a legionarismului.

Pe 17 iulie, CCR i-a respins președintelui, în unanimitate, sesizarea, iar ulterior Președinția a retrimis legea la reexaminare în Parlament. Legea Vexler a revenit la Cotroceni în forma inițială, iar Nicușor Dan a fost nevoit să o promulge.

Atitudinea față de criza din justiție

În contextul dezbaterii despre funcționarea justiției, generată de documentarul Recorder, „Justiție Capturată”, la finalul anului 2025, președintele Nicușor Dan a reacționat inițial echilibrat, părând că înțelege îngrijorările unei părți din magistrați și a societății civile.

Acesta și-a arătat intenția de a consulta magistrații cu privire la problemele din sistem și a vorbit inclusiv despre un „referendum” printre magistrați privind activitatea CSM. 

CSM a contestat existența unui temei legal pentru un asemenea mecanism, iar AUR l-a acuzat pe președinte de interferență politică în justiție.

Cu timpul, președintele și-a schimbat atitudinea cu privire la subiectul problemelor din sistemul de justiție, antagonizând inclusiv societatea civilă care îl susținea odinioară și care avea alte așteptări de la el având în vedere trecutul său de activist.

Dezamăgirea a fost cu atât mai mare în contextul în care lupta anti-corupție fusese declarată prioritate națională, iar acesta a fost probabil cel mai dăunător episod la nivel de imagine pentru președinte.

Controversatele numiri de la șefia marilor parchete

Pe 8 aprilie 2026, președintele Dan a semnat numirile Cristinei Chiriac la Parchetul General, lui Ioan-Viorel Cerbu la DNA și a lui Codrin-Horațiu Miron la DIICOT, precum și mai multe numiri de adjuncți, între care Marius Voineag și Alex Florența.

Deciziile au fost urmate imediat de critici venite din zona așa-zis reformistă din societate, în contextul în care existau suspiciuni cu privire la un „blat” cu PSD, care venise cu aceste nume pentru șefiile de parchete.

Controversa a vizat atât promovarea Cristinei Chiriac în pofida avizului negativ al Secției pentru procurori a CSM, cât și numirea în funcții de adjuncți a foștilor șefi Marius Voineag și Alex Florența, care nu obținuseră avize favorabile.

Șeful statului a susținut că decizia îi aparține și că experiența foștilor șefi putea fi utilă în pozițiile de adjuncți. Acesta a cerut opiniei publice și presei ca noile conduceri să fie evaluate după rezultate, într-un interval de șase luni până la un an.

Încercările disperate de a intra în grațiile MAGA

Nicușor Dan și-a asumat misiunea de a „normaliza” relațiile cu administrația de la Washington după deteriorarea acestora în urma alegerilor anulate din 2024. 

În acest demers, însă, președintele a dat mai degrabă impresia că dorește o relație strânsă cu aripa MAGA-Trump, nu cu establishment-ul american per total, recurgând la contracte de lobby costisitoare, articole plătite în presa ultraconservatoare americană și decizii de politică externă care intră într-o oarecare contradicție cu direcția europeană.

Participarea la Consiliul pentru Pace

Pe 19 februarie 2026, Nicușor Dan a participat la Washington la prima reuniune a Consiliului pentru Pace, la invitația președintelui SUA, Donald Trump. 

Participarea a fost criticată în contextul în care șeful statului absentase în prealabil de la alte reuniuni internaționale. De partea cealaltă, Nicușor Dan a prezentat această participare în logica parteneriatelor și a cooperării transatlantice.

Alte state europene au tratat mai superficial acest eveniment, trimițând reprezentanți mai puțin importanți, însă președintele a ales să participe în persoană pentru a consolida eforturile de apropiere de administrația americană.

Lobby-ul plătit din bani publici

Administrația Prezidențială a semnat în mai 2026 un contract cu Eversheds Sutherland (US) LLP, pe șase luni, cu un plafon maxim de 3,39 milioane de dolari. Contractul a fost clasificat de Cotroceni, deși prețul, durata și obiectivele generale au fost făcute publice.

Controversa a crescut pentru că o parte din bani au ajuns la persoane din anturajul Trump: Jason Miller, fost purtător de cuvânt al campaniei Trump, care a primit 300.000 de dolari și Matthew Schlapp, șeful American Conservative Union/CPAC, 125.000 de dolari lunar. 

Criticii au susținut că prin acest contract, președintele Dan „a cumpărat” acces la cercul MAGA, în loc să se investească echilibrat în relații cu ambele partide americane.

Aceste acțiuni au alimentat și mai mult suspiciunile legate de înclinațiile ideologice ale președintelui României.

Editoriale în presa trumpistă

Între iulie și octombrie 2026, Nicușor Dan a publicat materiale în publicații ultraconservatoare precum Newsmax, Fox News, The Washington Times și The Daily Signal, iar în octombrie a dat un interviu la Newsmax. 

Editorialul din Newsmax a fost probabil cel mai contestat, acesta afirmând că sprijinul popular pentru Trump rămâne ridicat în România, invocând „credința, familia și nevoia unor frontiere sigure”.

Căderea Guvernului Bolojan

Pe 5 mai, Parlamentul a adoptat moțiunea de cenzură inițiată de PSD, AUR și PACE–Întâi România împotriva Guvernului Bolojan, iar președintele Nicușor Dan a fost criticat de o parte a susținătorilor săi pentru poziționarea considerată prea distantă față de Bolojan și prea conciliantă față de PSD.

Criticile nu erau noi. Ele erau alimentate și de alte acțiuni ale președintelui, inclusiv numirea șefilor de la Parchete propuși de PSD, în luna aprilie.

Nicușor Dan și-a invocat poziția de „mediator” pentru a justifica lipsa de susținere acordată taberei PNL-USR în conflictul cu PSD, însă ce a urmat după demiterea Guvernului Bolojan a a supărat și mai mult baza de susținători.

Desemnările controversate de premieri

Președintele l-a desemnat inițial pe consilierul său, Eugen Tomac, pentru funcția de premier, însă l-a retras din cauza lipsei de susținere parlamentară. 

L-a desemnat apoi pe Adrian Veștea, în încercarea a de a determina o ruptură în interiorul PNL, însă această variantă a eșuat la vot în Parlament.

Următoarea desemnare a venit în persoana lui Siegfried Mureșan, varianta susținută de polul PNL-USR-UDMR, însă nici aceasta nu a reușit să obțină numărul necesar de voturi.

Singura variantă care a reușit să treacă de votul Parlamentului a fost guvernul Niculescu, însă și aceasta a fost criticată pe motiv că ar fi, de fapt, un guvern PSD.

Relația păguboasă cu Lucian Pahonțu

O investigație Recorder din 26 august 2026 arată că Lucian Pahonțu, care deține șefia Serviciului de Pază și Protecție încă din 2005, ar fi fost prezent, în calitate de comandant de pluton în Trupele de Securitate, pe 21 decembrie 1989, în zona baricadei de la Intercontinental.

Recorder mai susține că trupele din care făcea parte Pahonțu au participat ulterior la represiunea din 13 iunie 1990, la Mineriada din Piața Universității. 

De asemenea, în CV-ul oficial publicat de SPP, în perioada 1987–1990 apare doar mențiunea „comandant de pluton” în Ministerul de Interne, fără precizarea apartenenței la Trupele de Securitate. 

În plus, Pahonțu nu are o decizie CNSAS, iar verificarea sa a fost inițiată abia în 2008, la cererea unei persoane fizice. 

Confruntat în august 2026 cu acuzațiile aduse la adresa șefului SPP, Nicușor Dan le-a respins, din august 2026, spunând că Pahonțu „nu e în această situație” și că nu a participat la reprimarea manifestanților. El a criticat titlul anchetei Recorder, afirmând că „nu se justifică în conținut” și că „nu știe care e scandalul”.

În conferința de presă de marți seară, președintele a fost confruntat cu informația conform căreia Lucian Pahonțu nu are declarații de avere și de interese publicate pe site-ul ANI, potrivit investigațiilor recente.

Nicușor Dan a evitat să răspundă pe fond la această problemă, spunând că directorul SPP va oferi el însuși explicații. 

Stilul evaziv al președintelui când vine vorba despre generalul Pahonțu este criticat de zona „reformistă” a societății, fiind percepută o oarecare sensibilitate a lui Nicușor Dan cu privire la Pahonțu.

Mai poate recupera președintele dezavantajul pe care și-l provoacă singur?

Politologul George Jiglău este de părere că da, în contextul în care multe dintre nemulțumirile la adresa lui vin pe fondul unor emoții puternice care însă se pot estompa sau chiar inversa.

„Eu cred că da. Pentru că, inclusiv ce vedem acum, sunt reacții pe un fond puternic emoțional și e interesant că acum conflictul este cu un jurnalist din aceeași bulă cu el. 

E mai rău acum, ca imagine, și emoțional, pentru această bulă care l-a susținut de-a lungul timpului, decât faptul că a bătut informal sau formal palma cu PSD”, spune profesorul universitar.

Jiglău este de părere că zona de societate pe care s-a bazat Nicușor Dan se emoționează puternic, fie în sens pozitiv, fie în sens negativ. 

„Emoțiile acestea se estompează din oficiu, dar eu cred că Nicușor Dan dacă următoarea mișcare pe care o va face va fi prietenoasă în raport cu ce așteptări are acea parte de societate, s-ar putea să joace un soi de joc de echilibru”, conchide acesta.

Președintele Nicușor Dan suferă într-adevăr o criză de imagine abruptă, după o perioadă foarte scurtă de mandat, însă următoarele alegeri prezidențiale vor avea loc abia în 2030, dacă o eventuală procedură de suspendare nu reușește între timp.

 

Distribuie articolul pe:

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.