Am respins varianta Fondului pentru că nu trata problema şi susţinea cancerul din bugetul de stat

Şeful statului îi răspunde şefului FMI, Dominique Strauss-Khan, care susţinea că reducerea salariilor a fost alegerea Guvernului României, şi explică că a respins varianta cu care venise Fondul pentru că pe lângă creşterea fiscalităţii acesta prevedea şi reducerea salariilor din sistemul bugetar cu 20 de procente. Băsescu a afirmat că dacă „domnul Strauss-Khan are dubii” îi va trimite documentul.

„Plec de la a vă reaminti mandatul cu care a venit FMI, UE şi Banca Mondială la Bucureşti, dar vorbesc numai de mandatul Fondului. Acesta a fost următorul: – dacă domnul Strauss-Khan ar dubii îi voi transmite personal documentul – Creşterea TVA de la 19 la 24%. Creşterea cotei unice dela 16 % la 20 % şi reducerea salariilor în sectorul bugetar cu 20%„, susţine Băsescu.

Acesta a explicat de a respins varianta Fondului: „Pentru că era varianta care nu trata problema. Adică repartiţia bugetului cheltuielilor de stat al României. În plus după toate analizele creşterea TVA-ului de la 19 la 24 % ar fi generat o inflaţie care in mod cert s-ar fi scris cu 2 cifre. Minim 10% ar fi fost inflaţia anul acesta, faţă de obiectivul de 4-4,5%. De asemenea ar fi fost un transfer de cheltuieli suplimentare pe zona economică, zonă care în linii mari a parcurs un proces de restructurare în anul 2009”.

Directorul general al FMI, Dominique Strauss-Kahn, a declarat, recent, că FMI a propus Guvernului majorarea impozitelor, în special pentru cei mai bogaţi, dar autorităţile din România au luat decizia tăierii salariilor funcţionarilor.

Băsescu a afirmat că varianta propusă de Fond avea şi „dezavantajul că susţinea cancerul din bugetul de stat al României”.

Cancerul bugetului de stat în viziunea preşedintelui: „Salariile reprezintă 27% din bugetul de stat, cheltuielile sociale plus pensiile sunt 37% din bugetul de stat. Avem un total de 63 % din bugetul de stat salarii în sectorul bugetar plus cheltuilile sociale. Mai punem o cheltuială fixă care înseamnă 1% din PIB, deci 3% din Bugetul de stat contribuţia noastră la bugetul UE. Diferenţa este destinată cheltuielilor materiale din spitale, din şcoli, cheltuielile cu armata, Ministerul de Interne şi cu alte insituţii ale statului care trebuie să funcţioneze. Sigur că aceste cheltuieli nu se pot încadra în 34% cât rămâne, astfel că acestea se duc în deficit.

Fără reducerea cheltuielor bugetare deficitul de stat ar fi minim 9,1% din PIB. Înmulţiţi 9 cu 1,3 mld. cât înseamnă un procent din PIB. Înseamnă că statul român trebuia să împrumute 11,7 mld. euro pentru a-şi acoperi cheltuielile de funcţionare. Decizia a fost să începem restrucutrarea propriilor noastre cheltuieli în zonele unde avem exagerări. Cheltuielile sociale, inclusiv pensiile şi cele cu salariaţii de la bugetul de stat. Reducerile de 25% la bugetari şi de 15 % pe cheltuilelile sociale, inclusiv pensiile. Aceste lucru ne permite un deficit de 6,1 % în loc de 9,1 % ceea ce înseamnă aproape 8,8 mld. de euro deficit”.

Noi împrumutri de pe piaţa liberă

Şeful statului a afirmat că România oricum va trebui să se împrumute de pe piaşţa liberă de aproximativ 4 mld. de euro, în afară de banii primiţi de la FMI şi uniunea Europeană în acest an.

„Şi acest deficit implică împrumuturi de pe piaţa liberă în afară de banii primiţi de la UE şi FMI în acest an. Primim cam jumătate de bani, restul de cca. 4 mld. trebuiesc împrumutaţi de pe piaţa liberă”, aprecizează Traian Băsescu.

Şeful statului consideră, totuşi, că în cazul ueni opoziţii sociale foarte mari, „nimeni nu poatedeveni duşmanul poporului” şi există varianta „să nu realizăm cele ce ne-am angajat şi „să încercăm să ne finanţăm de pe piaţa liberă”, lucru, care în viziunea lui este imposibil.

„Dacă există o Opoziţie insuportabilă, o presiune socială insuportabilă, sigur că nimeni nu poate deveni duşmanul propriului lui popor şi nu avem decât să nu realizăm cele ce ne-am angajat, reduceri de cheltuieli bugetare şi să încercăm să ne finanţăm de pe piaţa liberă. Convingerea mea este că nu vom reuşi s-o facem. Iar lipsa unui acord cu Fondul, dacă nu adoptăm măsurile la care ne-am angajat, nu poate fi decât o condamnare la nefinanţare a României în actuala situaţie”, a mai afirmat preşedintele.