ANALIZĂ Istoria moțiunilor reușite din ultimii 30 de ani. PSD, între demolator și auto‑demolator

Prima moțiune de cenzură din istoria postdecembristă care a trecut de votul Parlamentului a fost cea prin care a fost demis Guvernul Boc 1. În mijlocul acțiunii s-a aflat PSD. Mai întâi, pe 1 octombrie 2009, social-democrații și-au retras miniștrii din guvern, nemulțumiți de faptul că Dan Nica, ministrul internelor și vicepremier, a fost demis.

„Remanierea vicepremierului Dan Nica este un pretext pentru interesele politice ale preşedintelui Traian Băsescu. Adevăratul motiv din spatele situaţiei create este intenţia PDL şi a preşedintelui Băsescu de a frauda alegerile prezidenţiale”, spunea Mircea Geoană, președintele PSD la acel moment.

În aceeași zi, PDL anunță că va continua sub forma unui guvern minoritar. Planurile lui Emil Boc nu funcționează, după ce PNL și UDMR decid să depună moțiune de cenzură. Cele două partide se bazau pe susținerea PSD. Ceea ce s-a și întâmplat. Pe 13 octombrie, moțiunea de cenzură trecea cu 254 de voturi „pentru”, devenind astfel prima moțiune de cenzură reușită din istoria postdecembristă.

PSD s-a poziționat în mijlocul acțiunii prin faptul că a ieșit de la guvernare, ceea ce a servit pe tavă liberalilor și maghiarilor moțiunea de cenzură. Susținerea ulterioară a demersului din partea social-democraților a fost decisivă.

Căderea lui Mihai Răzvan Ungureanu

Anul 2012 începe cu demisia Guvernului Boc II, în contextul unor proteste masive împotriva reformelor sistemului sanitar. Guvernul Boc II a demisionat pe 6 februarie 2012, pentru ca trei zile mai târziu să fie învestit guvernul condus de Mihai Răzvan Ungureanu. Din guvern făceau parte PDL, UDMR și UNPR, în timp ce în opoziție se afla Uniunea Social-Liberală (USL), formată din PSD, PNL și PC.

Doar că executivul condus de Mihai Răzvan Ungureanu nu apucă zile multe la Palatul Victoria. Încă de la începutul guvernării, USL a contestat legitimitatea guvernului, invocând lipsa unui mandat electoral. În aprilie 2012, la aproximativ două luni de la învestire, USR anunță o moțiune de cenzură.

„Opriți Guvernul Ungureanu, guvernul corupției, clientelismului și minciunii!”, era titlul moțiunii pe care USL o depunea în Parlament. Pe 27 aprilie 2012, moțiunea trece cu 235 de voturi „pentru”, la limita pragului necesar. USL profită imediat de ocazie, iar PSD este partidul care iese cel mai câștigat: Victor Ponta, liderul PSD la acel moment, este desemnat de președintele Traian Băsescu să formeze un nou guvern. Ceea ce a și făcut.

PSD, singurul partid care și-a dărâmat propriul guvern

PSD a generat și un moment inedit în istoria recentă a politicii românești. Este vorba despre moțiunea de cenzură pe care a inițiat-o și pentru a își dărâma propriul guvern. Este vorba despre executivul condus de Sorin Grindeanu, care în 2017 a picat în urma unei moțiuni de cenzură inițiate chiar de PSD, propriul său partid.

După eșecul înregistrat cu ordonanța 13, care a fost abrogată la scurt timp după adoptarea de către guvernul Grindeanu, Liviu Dragnea, liderul PSD de la acea vreme, anunța că realizează o evaluare a guvernului.

În iunie 2017 are loc o ședință a Comitetului Executiv Național al PSD, unde i s-a reproșat lui Sorin Grindeanu că nu a îndeplinit 60% din programul de guvernare. Într-un final, alianța PSD-ALDE i-a retras sprijinul politic, iar miniștrii și-au dat demisia din guvern. Sorin Grindeanu, însă, a anunțat că nu renunță, astfel că o moțiune de cenzură a devenit inevitabilă. Moțiunea a fost depusă chiar de PSD, iar pe 21 iunie este adoptată în Parlament, cu 241 de voturi pentru.

Umărul pus și la debarcarea Vioricăi Dăncilă

Nu este, însă, singurul premier PSD trădat de propriul partid. În 2019, guvernarea era asigurată de o coaliție PSD-ALDE condusă de Viorica Dăncilă. La începutul verii, relațiile dintre cele două partide s-au deteriorat, iar ALDE a criticat guvernarea și a cerut inclusiv restructurarea cabinetului.

Nemulțumirile ALDE au culminat cu retragerea ALDE de la guvernare, pe 26 august.

„E foarte amabilă doamna Dăncilă, că face un apel la racolarea membrilor noștri și pe ceilalți ne numește ”lași”. Observ că i-am propus să aibă curaj să vină în Parlament cu restructurarea și a zis că nu poate. I-am zis să dea afară jumătate din secretarii de stat, n-a avut curaj, i-am zis să vină cu alt program de guvernare, n-a avut curaj. Cred că lucrurile sunt clare”, spunea Călin Popescu Tăriceanu, președintele ALDE, la acel moment.

Din nou, opoziția a simțit miros de sânge și a atacat guvernul vulnerabil. La o lună după retragerea ALDE din guvern, opoziția se decide să depună moțiunea. Demersul a fost semnat de parlamentari ai PNL, USR, PMP, UDMR, PRO România, ALDE și grupului minorităților naționale. Printre ei s-au aflat și membri sau foști membri ai PSD care părăsiseră partidul cu doar câteva zile înainte.

„Momentul adevărului” a avut loc pe 10 octombrie, când a avut loc votul. În total, 238 de parlamentari, printre care și mai mulți social-democrați au votat moțiunea, astfel că Guvernul Dăncilă a fost demis.

Legea care l-a costat pe Ludovic Orban

După plecarea Vioricăi Dăncilă, în noiembrie 2019, la Palatul Victoria este învestit guvernul condus de Ludovic Orban. La acel moment a fost vorba despreun guvern minoritar format din miniștri PNL și susținut în Parlament de la USR, UDMR, PMP și ALDE.

Calitatea de guvern minoritar a făcut ca executivul să fie unul vulnerabil la atacurile PSD, care a contestat pe bandă rulantă măsurile guvernului. Tema care le-a pus capac social-democraților a fost, însă, alegerea primarilor în două tururi.

Pe 29 ianuarie 2020, Ludovic Orban mergea în Parlament pentru a își angaja răspunderea pe proiectul care prevedea alegerea primarilor în două tururi. PSD, nemulțumit de ideea premierului, anunță imediat că va depune moțiune de cenzură.

S-a ținut de cuvânt, iar a doua zi, împreună cu UDMR, depune moțiunea de cenzură cu titlul „Guvernul Orban/PNL – privatizarea democrației românești”. Votul a avut loc pe 5 februarie, când Guvernul Orban a fost demis cu 261 de voturi „pentru”.

Dar la doar câteva săptămâni mai târziu, Orban e numit iar premier, în contextul izbucnirii pandemiei. Guvernul și-a păstrat, în mare parte, componența. A funcționat până la demisia lui Ludovic Orban, pe 7 decembrie 2020, imediat după alegerile parlamentare.

Moțiune cu scântei. Alianță PSD-USR-AUR

Ultima moțiune care a avut succes în istoria politică recentă a fost cea împotriva guvernului condus de Florin Cîțu. Acesta a condus o coaliție formată din PNL-USR-UDMR. Relațiile s-au rupt catastrofal în momentul în care premierul Florin Cîțu l-a demis pe Stelian Ion, ministrul USR al Justiției.

Motivul a fost acela că ministrul a refuzat să avizeze proiectul PNDL 3. În replică, Stelian Ion a precizat că „șantaj și iresponsabilitate înseamnă să îi ceri imperativ ministrului justiției să îți dea un aviz la minut pe un proiect cu miză uriașă”. După demiterea lui Stelian Ion, USR nu a mai participat la ședințele de guvern.

Mai mult, USR a inițiat o moțiune de cenzură împreună cu AUR, însă moțiunea se împiedică de o sesizare la CCR din partea guvernului. Intră în joc, însă, PSD, care profită de scandalul din coaliție și depune propria moțiune. Demersul social-democraților a fost susținut de USR și AUR, astfel că moțiunea a trecut și Guvernul Cîțu a fost demis.

PSD vs. Bolojan

PSD a generat și actuala criză politică. Social-democrații nu au avut o relație bună cu premierul Ilie Bolojan niciodată. Au contestat cel mai importante măsuri ale guvernului în public, deși la masa deciziilor au fost prezenți inclusiv reprezentanți ai PSD.

Pe 9 decembrie 2025, Sorin Grindeanu, liderul PSD, anunța că partidul său începe o perioadă de analiză internă privind participarea la guvernare. În aceeași zi, Claudiu Manda, secretarul general al partidului, a trimis în teritoriu un chestionar prin care cei din partid erau întrebați, printre altele, ce părere au despre măsurile adoptate de Guvernul Bolojan.

Pe 25 februarie, Sorin Grindeanu anunța că extinde consultarea. Liderul PSD preciza că va cere vot și pentru continuarea coaliției fără USR și Ilie Bolojan.

A urmat un tur de forță prin țară, în care s-a văzut cu mai toți greii social-democrați din teritoriu. Acolo, Grindeanu pare să fi dat semnalul: out cu Bolojan. Data consultării interne a fost făcută publică de Sorin Grindeanu pe 23 martie. Acesta anunța că cei 5.000 de delegați vor vota pe data de 20 aprilie.

„Excludem vreo colaborare politică cu AUR”

În aceeași zi, PNL și USR au venit cu răspunsuri tăioase la adresa PSD. Ambele formațiuni politice au stabilit în forurile interne că vor spune pas unei guvernări cu PSD, dacă social-democrații vor genera o criză politică.

Pe 20 aprilie, 97% dintre social-democrații participanți la referendum au votat ca partidul să îi retragă sprijinul premierului Ilie Bolojan. A urma un vot în Biroul Politic Național, unde PSD a decis să își retragă miniștrii, în contextul în care premierul a anunțat că nu demisionează.

Următorul pas a luat prin surprindere pe toată lumea. Pe 27 aprilie, PSD anunța că depune o moțiune de cenzură cu AUR pentru demiterea guvernului Bolojan. Surpriza a venit pe fondul anunțului lui Sorin Grindeanu din 26 martie, după o vizită la Bruxelles, că exclude o colaborare politică cu AUR.

„Atât eu, cât și liderii PES, excludem vreo colaborare politică cu AUR și credem că recentele semnale de apropiere dintre PNL și AUR reprezintă o aventură politică iresponsabilă, care amenință viitorul european al României”, scria pe Facebook Sorin Grindeanu la acel moment.

Moțiunea de cenzură ar urma să fie votat în Parlament pe 5 mai. Situația tinde să devină o criză politică și mai adâncă, în contextul în care PNL și USR exclud o altă colaborare cu PSD, după alianță făcută de social-democrați cu AUR. De cealaltă parte, nici o coaliție PSD-AUR care să preia puterea nu este o variantă cu multe șanse de reușită. Sorin Grindeanu a exclus aceast scenariu, iar președintele Nicușor Dan a anunțat că nu va desemna un premier al unei coaliții din care face AUR.