Angajații români pot primi concediu plătit pentru burnout. Angajatorii, obligați să-l recunoască

Un proiect legislativ introduce în premieră în România cadrul normativ pentru prevenirea epuizării profesionale.

De Mihai Dima - Contributor
Angajații români pot primi concediu plătit pentru burnout. Angajatorii, obligați să-l recunoască

Epuizarea profesională, tot mai prezentă în rândul angajaților români FOTO Freepik.com

Un proiect legislativ introduce în premieră în România cadrul normativ pentru prevenirea epuizării profesionale.

Epuizarea la locul de muncă cunoscută sub termenul de „burnout” este tot mai prezentă în rândul angajaților români. Proiectul legislativ impune angajatorilor să recunoască stresul profesional și le oferă posibilitatea de a oferi concediu angajaților pentru „refacerea profesională”.

Obligații pentru angajatori

Această inițiativă legislativă a fost analizată de Profit.ro, iar publicația arată că angajatorii vor avea obligația să-și informeze salariații cu privire la riscurile de epuizare profesională. Tot în sarcina angajatorilor cade și obligația de a elabora un plan anual de prevenire a burnout-ului.

Acest plan trebuie să includă următoarele elemente:

🔴 O evaluare internă specifică

🔴 Mecanisme confidențiale și accesibile pentru sesizarea riscurilor și situațiilor de epuizare profesională

Această măsură vine în sprijinul angajaților de a preveni astfel burnout-ul. Însăși Organizația Mondială a Sănătății recunoaște epuizarea la locul de muncă.

Burnout-ul, recunoscut oficial

Mai mult decât atât, acest proiect legislativ introduce în premieră în legislația din România definiția oficială a epuizării profesionale, beneficiind de codul de clasificare ICD-11.

Burnout-ul este definit ca un fenomen în strânsă legătură cu activitatea profesională și are următoarele manifestări:

🔴  Senzație persistentă de epuizare

🔴 Distanțare mentală față de activitatea profesională, stări de anxietate

🔴 Diminuarea eficienței și a sentimentului de realizare profesională

Drepturi noi pentru angajați

Același proiect legislativ conferă mai multe drepturi pentru angajați. Printre acestea se numără dreptul de a fi informați cu privire la riscurile de epuizare profesională, sesizarea stării de burnout fără a fi trași la răspundere sau solicitarea unor discuții cu angajatorii astfel încât activitatea lor să fie reorganizată pentru a evita epuizarea profesională.

Epuizarea profesională în context european

La nivelul Uniunii Europene se discută intens despre epuizarea profesională. Ultimele date arată că aproape un sfert din angajații europeni au declarat că suferă de stres profesional, fiindu-le afectate sănătatea și productivitatea.

Și România se aliniază acestui trend negativ resimțit de angajații din spațiul comunitar.

Top 5 cele mai epuizante domenii de activitate din România

🔴 Sănătate și asistență medicală

Personalul medical se confruntă cu un volum mare de muncă din cauza responsabilității ridicate și a turelor epuizante

🔴 Ordine publică și siguranță (poliție, pompieri, jandarmi)

Angajații din acest domeniu sunt adesea expuși la situații critice, presiune psihologică și au responsabilități majore

🔴 Educație

Lipsa resurselor și birocrația excesivă transformă Educația într-un domeniou foarte stresant pentru angajații din sistem.

🔴 Sectoarele IT, financiar și consultanța

Angajații din aceste domenii de activitate se simt epuizați profesional din cauza deadlie-urilor strânse, a multitasking-ului dar și a presiunii puse de competiția internă.

🔴 Retail și servicii clienți

Interacțiunea continuă cu publicul, programul prelungit și presiunea pe vânzări transformă și acest domeniu de activitate într-unul epuizant.

Distribuie articolul pe:

3 comentarii

  1. Educarea copiilor pentru viață cu metode științifice , în cadrul familiei și instituțiilor de învățământ . Există educatori , învățători , profesori , preoți cu o pedagogie care lasă de dorit .

  2. Da, este propusa recunoasterea burn-out, si e bine pentru ca e reala! Doar cine nu trece prin aceasta stare de anxietate si oboseala cronica, nu o intelege! Apare nu doar datorita volumului de munca de la un moment dat, ci datorita anilor de munca acumulati! Dar oare nu vine in contradictie cu eliminarea sporului de complexitatea muncii, care exact acest stres cauzat de conditiile de munca il viza?! Exista un moment in cariera – da si de functionar public cu anumite responsabilitati, desigur- cand obosesti sa mai lupti cu incompetenta, cu incapatinarea, cu „noi asa facem”.. , cand obosesti si te retragi nu pentru ca nu mai ai nimic de oferit (dimpotriva), ci pentru ca nu te mai regasesti la locul respectiv de munca… pt.ca ti se pun atatea frane cand incerci sa realizezi ceva, incat da.. exista toate elementele de born-out, si le recunosti, le constientizezi si ?!? Ce poti face?! Daca spui cuiva, ceva, esti tu considerat „ca ai luat-o razna”, „ai depasit masura” sau multe altele pe care nu le pot expune! Dupa 40 de ani de munca, cand ai mai avea legal cel putin 5, credeti-ma, daca esti un om responsabil si constiincios cu ceea ce faci, este aproape imposibil sa nu resimti born-out-ul !!! Din pacate, va fi o utopie, pentru ca se va considera o „fita” si concediu medical dat pe „naspa”.. !

  3. Inainte de epuizare ar fi necesara o discutie deschisa despre atmosfera de la locul de munca, a unui mediu de lucru adecvat. Atitudinea sefilor si efectul asupra angajatilor. Stresul accentueaza „burnout”-ul.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.