Anticorupție à la carte – brigada de represalii, șantaj și ”redirecționare” de fonduri

În urmă cu un an, site-ul bulgar anticorupție Bivol.bg relata despre presiunile la care era supus procurorul Boyko Atanasov după ce a dezvăluit existența unei unități speciale în Parchetul General, subordonată procurorului general, premierului Boiko Borisov și afaceristului Delian Peevski, care a cochetat o vreme cu șefia serviciului de informații bulgar. Bulgaria nu are un DNA, însă are o ”unitate specială”, ”o brigadă de represalii” la care raportul MCV închide ochii, iar la fel se întâmplă și în cazul României, după cum vom vedea. Și la fel închide ochii și ALDE Europa, a lui Guy Verhofstadt, care nu are o problemă cu asocierea formațiunii cu dubiosul Peevski.

Acum, o altă procuroare din această unitate specială a dat în judecată statul, pentru că a fost interceptată și urmărită ilegal ani de zile, iar Atanasov consideră că acest proces va duce la dezvăluirea multor practici ilegale și se va înceta folosirea procurorilor la ordin, în vederea șantajului politic și în afaceri. Atanasov mai spune că o serie de procese împotriva unor indivizi implicați în infracțiuni economice au fost folosite ca un mijloc de ”redirecționare” a resurselor lor financiare către partidele aflate la putere. Unitatea specială a procuraturii avea un rol cheie în aceste procese. Majoritatea dosarelor nu duceau la condamnări la închisoare, ci erau ”aruncate la gunoi” după ce urmăriții ajungeau la o înțelegere cu procurorul general. Este cazul unui amic al fostului procuror general și actual președinte al Curții Constituționale, Boris Velcev.

Tot scandalul din Bulgaria pleacă de la dezvăluirea existenței unei ”brigăzi pentru represalii” în cadrul Parchetului General, scrie Bivol. Așa o numește procuroarea Radiana Abdulova, cea care a dat statul în judecată pentru urmărirea ei și a familiei sale. Ca și colegul de ”brigadă” Atanasov, Abdulova arată că sarcina lor era de a ”întreprinde investigații sensibile împotriva politicienilor, raportând doar procurorului general Sotir Tatarov. Rezultatele investigatiilor erau folosite pentru a șantaja și controla anumiți oameni sau pentru a acoperi anumite fapte”. În urmă cu un an, Atanasov adăuga că unitatea specială ”se ocupă cu acoperirea infracțiunilor comise de guvern și, în același timp, se folosește de informații și indicii pentru a-i șantaja pe cei incomozi”. ”Membrii unității speciale nu pot investiga dosare pornind de la propria lor judecată, ci lucrează doar după instrucțiunile procurorului general. Altfel, le poate fi redus salariul și se pot lua măsuri disciplinare împotriva lor”, spunea Atanasov. Tot el mai arăta că, imediat după ce a vorbit în presă despre existența acestei unități speciale, a fost distrusă o mare cantitate de documente rezultate din interogatorii, inclusiv documente despre prăbușirea Corporate Commercial Bank, condusă de Țvetan Vasilev, unul dintre cei care a făcut afaceri cu amintitul Peevski și apoi se spune că ar fi încercat să-l asasineze.

În iulie 2019, procuroarea Radiana Abdulova a arătat că procurorii din ”unitatea specială” sunt însărcinați cu investogarea cazurilor politicienilor și că toți sunt urmăriți de către serviciul de informații. ”Ne dăm seama că, la fiecare dosar, suntem folosiți în interesul cuiva… Suntem ca o brigadă criminală cu un profil foarte detaliat”, spune Abdulova. Primul care a încălcat omerta a fost Atanasov. Din momentul în care a refuzat să se mai supună ordinelor procurorului general, a început presiunea asupra sa. Cât o privește pe Abdulova, ”interesul lor pentru mine nu vine din faptul că aș amenința securitatea națională sau că aș fi implicată în activități infracționale, ci vine din faptul că am informații, iar informatiile sunt o marfă scumpă și poate fi folosită pentru șantaj, presiune sau chiar pentru distrugerea unei anumite persoane”.

Abdulova suspectează că este urmărită pentru ca serviciile și procurorul genaral să știe cât de multe și ce informații deține. Abdulova spune că sunt foarte mulți oameni care doresc să cumpere aceste informații. Pe de altă parte, procuroarea spune că este urmărită pentru ca serviciul de informatii să adune informații compromițătoare despre ea, cu care să-i închidă gura în cazul în care ar putea să vorbească în cadrul unui proces.

Cine a semnat solicitarea pentru urmărirea procurorilor? Atanasov spune că a fost fostul secretar general al Ministerului de Interne, Kalin Georgiev. El arată că Georgiev este ”un prieten apropiat al premierului Borisov”. Acum, Georgiev este director pentru securitate la Banca Bulgaro-Americană, condusă de nimeni alta decât Țvetelina Borislavova, fosta iubită a premierului Borisov. Telegramele ambasadei SUA la Sofia publicate de WikiLeaks arătau că Borislavova conduce o bancă acuzată de spălare de bani pentru grupări infracționale și pentru tranzacțiile ilegale ale lui Borisov.

Fie CE este oarbă, fie anticorupția este prost definită

Ultimul raport MCV, utilizat cu obstinație în România pentru a discredita și acuza guvernul, arată că executivul de la Bruxelles are în vedere ridicarea MCV pentru Bulgaria în 2019, până la finalul mandatului Comisiei Juncker. În schimb, pentru România nu este menționată o dată. Prim-vicepreședintele CE, Frans Timmermans, spunea la prezentarea MCV că România a înregistrat un regres din cauza amendării legilor justitiei, din cauza presiunilor asupra independenței justiției și în special asupra DNA.

În momentul în care procurorii dau statul în judecată pentru că sunt filați ilegal și spun că acționează la comandă politică, raportul MCV nu cosemnează nimic, ba chiar laudă progresele țării respective si vorbește despre ridicarea procedurii de verificare, semn, nu-i așa, că scoul a fost atins, cazul Bulgariei. În momentul în care statul creeză o ”secție pentru investigarea infracțiunilor în justiție”, raportul MCV face una cu pământul țara respectivă, cazul României.

Pe scurt, România și Bulgaria au făcut o rocadă – Bulgaria a devenit campioana anticorupției în opinia Comisiei Europene. În lumina celor de mai sus, înseamnă fie că birocrații Comisiei au fost trași pe sfoară de guvernul și parchetul de la Sofia, fie că la Bruxelles anticorupția înseamnă existența unei ”unități speciale”, a unei ”brigăzi de represalii” în interiorul Parchetului General supusă ordinelor directe ale președintelui sau ale  șefului guvernului și serviciilor secrete, unitate specială care să adune informații fie pentru șantajarea politicienilor și a oamenilor de afaceri, fie pentru distrugerea lor. Iar, tot în lumihna celor spuse de procurorii bulgari, pentru Bruxelles independența justitiei ar însemna interceptarea și filarea ilegală a procurorilor. Sau, tot în lumina celor de mai sus, ar inseamna că anticorupția nu mai contează câtă vreme ”politicienii bulgari preferă să se comporte ca niște guvernatori UE într-o colonie”, in cuvintele lui Spasimir Domaradzki, profesor de științe politice la Universitatea Lazarski din Varșovia.