Arestarea, „alibiul” preferat al preşedintelui Băsescu

Apariţia la tv a lui Laurenţiu Mironescu a contrariat peste măsură. Omul nu a dezvăluit nimic, nu a protestat şi a evitat orice discuţie despre familia Băsescu. Se putea vedea doar o anumită teamă de a vorbi despre arestarea sa. Asta a şi făcut ca multă lume să încerce o explicaţie a încătuşării sale, petrecută după toate regulile spectacolului televizat practicat de Parchet. Şi totuşi, este vorba de un personaj cunoscut ca fiind un apropiat al lui Traian Băsescu. Laurenţiu M. i-a luat apărarea când zeci de mii de oameni îl acuzau pe Băsescu. Acelaşi lucru a făcut şi tatăl său, fost comandant de cursă lungă şi prieten al preşedintelui. Amândoi au fost reprezentanţi navali ai României. Unul la Istanbul, celălalt la Anvers. Pare şi este ilogic ca un apropiat al familiei şi propulsat pe faţă de preşedintele Băsescu pentru tot felul de funcţii să fie arestat din greşeală sau pentru vina de a fi adus nişte vin la partidul de guvernământ. Insistenţa cu care Mironescu şi soţia sa au încercat să pună totul în spatele unui procuror dornic de succes (în contextul în care acesta este cunoscut ca un fidel executant al ordinelor superiorilor) a contrariat şi mai mult. De ce a fost arestat Laurenţiu Mironescu? Răspunsul clar lipseşte şi din acte, şi din explicaţiile lui Mironescu. Pentru a putea acredita o ipoteză credibilă este necesară o re-lectură a celorlalte cazuri asemănătoare.

Pe neaşteptate, în cazul Cătălin Voicu, au fost arestaţi Costel Căşuneanu şi magistratul Florin Costiniu. Căşuneanu este cunoscut ca fiind un industriaş favorit, dacă nu chiar ca un apropiat al preşedintelui Băsescu. Afacerea cu trenul de la Otopeni, încheiată cu un profit zdravăn, ar fi trebuit să-l apere pe Căşuneanu, nu să-l înfunde. De luat la întrebări nu era el, ci omul politic devenit primar şi, mai apoi, preşedinte. În cazul apartamentului Ioanei Băsescu, Căşuneanu ar fi putut invoca şi dovezi ale bunelor relaţii cu familia prezidenţială. Şi cu toate acestea marele asfaltator a înfruntat rigorile detenţiei. De ce? Avem de-a face cu o culpă indiscutabilă, cu un exces de zel sau cu o greşeală inexplicabilă? Procesul se judecă, iar reţinerea a rămas între lucrurile mai greu de explicat.

Tot pe neaşteptate a fost reţinut şi Puiu Popoviciu, un om de afaceri drag preşedintelui Băsescu şi partidului său favorit. Toţi cei care au avut de decis ceva în legătură cu proiectul Băneasa au avut de câştigat de pe urma lui Gabriel Popoviciu şi Radu Dimofte. Ba preşedintele se poate considera unul dintre cei care au pus umărul la naşterea marelui proiect care, nu demult, a fost expertizat de DNA ca reprezentând o pagubă de 198 de milioane de euro adusă statului. În fond, semnătura lui Traian Băsescu există pe primele aprobări ale marii afaceri de la Băneasa. În acest context, apartamentul Ioanei Băsescu chiar poate fi socotit un mizilic. Preşedintele şi PDL au „prietenit” cu dezinvoltură în jurul proiectului. Şi totuşi, în ciuda poziţiei avantajoase de pe tabla de şah, ca şi Costel Căşuneanu, Puiu Popoviciu a fost arestat pentru 24 de ore. Dosarul său penal îşi urmează cursul, deşi subiectul a dispărut de pe prima pagină a ziarelor.

Producătorul şi contrabandistul de ţigări Florian Anghelescu, cel care se lăuda cu sponsorizarea de un milion de dolari, a fost recompensat cu ridicarea soţiei sale, Stanca Anghelescu, la rangul de consilier prezidenţial. În foarte scurtă vreme a ajuns însă în situaţia de a se sinucide. Iar Stanca Anghelescu a zburat de la Cotroceni de parcă sponsorizarea sa şi a soţului ei n-ar fi existat niciodată. Aşadar, încă o persoană aflată în poziţie bună a fost taxată cu sânge rece. Ce rezultă din toate cazurile de mai sus? Că Traian Băsescu a beneficiat de serviciile unor persoane şi primul lucru pe care l-a comis ceva mai târziu a fost să-şi creeze un alibi pentru nevinovăţie. Aceştia au fost arestaţi sau debarcaţi ca nişte infractori oarecare.

Sorin Ovidiu Vîntu, cel care l-a sprijinit cu grupul său de media la referendumul pentru suspendare, plus alte suporturi pomenite ca petrecute prin parcări, a ajuns la două arestări şi la blocarea grupului său de media.

Un mare norocos din relaţia cu Traian Băsescu se poate considera însă Dorin Iacob, cel venit din asocierea cu partidul lui Virgil Măgureanu. A fost avertizat public de preşedinte şi a ieşit din toate cărţile. El se poate socoti însă fericit. A ratat toate funcţiile posibile, dar a scăpat de arestarea care să arate populaţiei că Traian Băsescu nu are nici o obligaţie faţă de el. Despre Dorin Iacob nu se mai ştie nimic.

Noua poziţie pro-Băsescu a lui Dinu Patriciu are şi ea la activ o arestare de scurtă durată. Dacă Dinu Patriciu nu ar fi schimbat macazul în urmă cu un an, când era căutat cu tot felul de citaţii, cu siguranţă că ar fi ajuns la a doua reţinere. A virat-o şi a scăpat. Şi el, şi Rompetrol! Şi toată lumea e fericită. Reorientarea şi reordonarea afacerilor cu energie au trecut şi ele printr-o arestare spectaculoasă la Ministerul Industriilor, concomitent cu debarcarea lui Codruţ Şereş. Acestuia avea să-i urmeze în scaun nimeni altul decât Adriean Videanu, adevăratul autor al schimbării complete a echipei de băieţi deştepţi din energie. Şi mai ales, a principalilor beneficiari din afacerile acestora.

Dinu Patriciu şi Codruţ Şereş, spre deosebire de ceilalţi, au început prin a se opune preşedintelui Băsescu şi au sfârşit diferit. Unul, prin a-şi pierde postul, celălalt, prin a se înrola în echipa admiratorilor.

Laurenţiu Mironescu nu face parte din categoria opozanţilor. Este cât se poate de clar că fiul fostului prieten al preşedintelui nu l-a atacat niciodată pe modelul său. Dimpotrivă, l-a susţinut cu devotament, ca şi Popoviciu, ca şi Căşuneanu, ca şi familia Anghelescu sau ca Dorin Iacob. Şi atunci, de unde şi până unde arestarea aceasta cu tot tacâmul? Mai rămân două posibilităţi. Odrasla fostului căpitan de cursă lungă să fi îndrăznit o obrăznicie. Personal, nu cred în această variantă. Nu pare genul de independent sau de inconştient. Solidaritatea acestei lumi este totală. Mai degrabă tânărul PDL-ist din Constanţa ştie multe despre una din afacerile familiei. Probabil că Mironescu a ajuns la mult mai multe date despre cele petrecute în port, acolo unde, povestesc unii, preşedintele ar fi ajuns într-o seară cu elicopterul.

Laurenţiu Mironescu a fost arestat într-un dosar de corupţie în Portul Constanţa. Operaţiunea rămâne în continuare misterioasă. Fie a fost vorba de un avertisment pentru ce i s-ar mai putea întâmpla dacă nu-şi vede lungul nasului, fie pentru ce ar putea să dezvăluie la un moment dat. În acest caz, alibiul preşedintelui va fi perfect. Nu l-a protejat în nici un fel pe secretarul general al MAI. Şi Mironescu, băiatul prietenului său, a fost arestat ca şi ceilalţi pretinşi sau adevăraţi devotaţi ai lui Traian Băsescu!

E cinstit preşedintele României? Omul simplu ar putea zice că nici usturoi n-a mâncat şi nici gura nu-i miroase!

Mai rămîne o ipoteză. Arestările sunt operaţiuni de avertizare, dar pe parcurs pot fi convertite în operaţiuni de albire a celor mai mulţi dintre inculpaţi. La Constanţa, personajul-cheie al vămii, Iulian Teşeleanu, prietenul lui Mircea Băsescu şi al lui Bercea Mondial, a fost ferit de furtuna din port printr-o mişcare ingenioasă, pregătită cu grijă. A fost sancţionat mai devreme cu o detaşare la Vama Galaţi, operaţiunea de albire a acestuia, inclusiv întoarcerea la Constanţa urmând să se producă pe baza unei sentinţe judecătoreşti. Plan diabolic, de mafie constănţeană, în care arestarea lui Mironescu este departe de a se fi lămurit pe deplin.