Apar mereu în haine simple și închise la culoare, ca niște mari preoți propovăduitori ai unei lumi noi, prezentând câte o aplicație, câte un gadget, mai mic, mai subțire decât precedentul, vânzând viziuni nematerializate pentru profituri concrete. Intră constant în polemici cu statul, cu concurența, vor să fie în prim-plan, au în spate povești ce pot fi subiect de film, cu ascensiuni spectaculoase și prăbușiri pe măsură, cu iahturi de lux și divorțuri spectaculoase, cu copii care îi iubesc și copii care îi urăsc. Sunt niște ingineri foarte inteligenți, bogați, care vor să-și impună viziunea inginerească asupra lumii și care suferă mai toți de o forma de narcisism care îi face să-și asume riscuri spectaculoase, care se cred mai importanți decât companiile lor și decât oricare dintre angajații lor.
Acum, unul dintre ei a fost arestat în Franța și lumea întreagă vuiește. Asta pentru că ei, aliați sau dușmani, sunt cei care controlează o parte importantă din fluxul informațiilor din lume. Au lansat câte o rețea de socializare pentru divertisment, pentru a ajunge apoi la ”platforme sociale”, adevărate fabrici de președinți și de revoluții colorate. Unele dintre acestea sunt VKontakte din Rusia, si Telegram. Au fost create de Pavel Durov, cel arestat pe aeroport în Franța, acuzat de complicitate la fraudă, trafic de droguri, crimă organizată, pornografie infantilă și promovarea terorismului. Este acuzat că a refuzat să se supună solicitărilor oficiale de elimina conținutul care promova infracțiunile de mai sus. Durov este și cetățean rus, și francez, și emiratez. Parisul poate să nu țină cont de nicio cerere de extrădare.
Durov a creat versiunea rusă a Facebook la doi ani de lansarea platformei lui Mark Zuckerberg, în Statele Unite. Zuckerberg a promis că va lua măsuri pentru a eticheta știrile false și că va apela la „jurii“ formate din angajați ai marilor companii de presă din SUA. Durov nu a vrut să fie controlat de statul rus. A vândut compania și a plecat cu averea de sute de milioane de dolari în Insulele Virgine, apoi în Dubai, unde a creat platforma Telegram, in numele libertății de exprimare.
În tabăra acuzației s-a auzit vocea lui Alexander Vindman (fost director pentru Afaceri Eurasiatice în Consiliul National de Securitate al SUA, funcție similară cu cea a Victoriei Nuland în Departamentul de Stat în perioada admnistrației Obama), cel de la care a plecat scandalul ce a dus la primul impeachment al președintelui Trump. Vindman sugerează că Durov este un om al Kremlinului și că plecarea sa din Rusia i-a creat legenda unui opozant al lui Vladimir Putin. Telegram, platforma sa, este principalul instrument de comunicare al armatei ruse, în vreme ce armata ucraineana folosește aplicația Signal. Faptul că oficialii ruși s-au ridicat în apărarea lui Durov nu este deloc în avantajul său în acest moment, iar argumentul folosite este o ridicolă întoarcere a oglinzii de către un sistem autoritar împotriva inamicului din Vest. ”Arestarea lui Durov arată că nu există libertate de exprimare, că libertatea de exprimare în Europa este moartă”, spune Maria Butina, deputată in Duma de Stat, acuzată de spionaj in SUA, arestată și apoi deportată în Rusia. ”A făcut un calcul greșit când a ales să părăsească Rusia. Pentru inamicii noștri, el este acum un rus – de aceea, este imprevizibil și periculos. Ar fi trebuit să-si dea seama că nimeni nu-și poate alege patria”, a spus Dmitri Medvedev.
Durov a fost arestat la Paris, când se întorcea din Azerbaidjan. Durov s-a aflat la Baku atunci când președintele Vladimir Putin a întreprins prima sa vizită după șase ani în Azerbaidjan, iar presa occidentală speculează că șeful Telegram a dorit să se întâlnească cu președintele Rusiei. După începerea ofensivei ucrainene în Kursk, Kremlinul a început să interzică YouTube și WhatsApp în Rusia, iar Durov ar fi vrut să-l convingă pe Putin să nu se atingă de Telegram. Pe de altă parte, Telegram este foarte influent în Ucraina – ”este cea mai importantă sursă de informații în Ucraina”, a scris pe Twitter Iulia Mendel, fosta secretară de presa a președintelui Zelenski. Faptul că a ales să facă escală la Paris, știind că în Franța este emis un mandat de arestare pe numele său, este unul dintre misterele poveștii lui Durov.
Elon Musk, care deține fostul Twitter, și Chris Pavlovski (canadian de origine macedoneană), care deține Rumble (un You Tube liber, cum este văzut de fondator) vor să mobilizeze internauții din toată lumea în apărarea libertății de exprimare, deci în apărarea lui Pavel Durov. ”Franța a amenințat Rumble, iar acum a trecut linia roșie arestându-l pe CEO-ul Telegram, Pavel Durov, pentru că nu a vrut să cenzureze postările. Vom folosi orice mijloc legal pentru a lupta pentru libertatea de exprimare, un drept universal al omului. Acum ne luptăm în justiția din Franța și sperăm că Pavel Durov va fi eliberat repede”, spune șeful Rumble. ”Părere: Este anul 2030, iar în Europa vei fi executat pentru că îți place o meme”, scrie Elon Musk.
A intrat în scenă și Edward Snowden, avertizorul din cadru NSA, exilat în Rusia. ”Arestarea lui Durov este un atac împotriva drepturilor fundamentale ale libertății de expresie și asociere. Sunt surprins și profund întristat că Macron a coborât la nivelul luării de ostatici ca mijloc pentru a obține acces la comunicațiile private. Asta înjosește nu doar Franța, ci lumea”.
Musk sau Pavlovski simt că pot fi următorii pe lista statului profund – fie el francez, american, britanic. Un semnal vine din partea publicației cvasinecunoscute EUToday (un fel de USA Today?) deținută de o companie cu sediul în Marea Britanie, care a ”divorțat” de UE! Chiar în ziua arestării lui Durov, aflăm pe site-ul EUToday că Elon Musk ar fi cumpărat Twitter cu ajutorul unei companii de investiții pentru care lucrează doi oligarhi ruși sancționați în SUA pentru că au susținut războiul împotriva Ucrainei. Concluzia publicației de la Londra: ”Musk, care susține că X este un instrument critic pentru libertatea de exprimare, se confruntă cu o nouă potențială investigație pentru asociere, oricât de indirectă, cu interesele oligarhice ruse”.
Ce lipsește din taboul arestării lui Durov zugrăvit de presa de mainstream este fundalul dat de ceilalți ingineri narcisiști deveniți oligarhi și preoți propovăduitori ai viitorului digital. Facebook a fost similară cu proiectul ”abandonat” LifeLog al aceleiași agenții DARPA – o agenție secretă a Departamentului Apărării apărută în 1958, care a dezvoltat internetul, recunoașterea vocală, motoarele de căutare pe internet. Google a început ca un grant al Agenției pentru proiecte de cercetare în apărare – DARPA – oferit doctoranzilor de la Stanford Larry Page și Sergey Brin. Ei au obținut finanțarea ca parte a unui program CIA/NSA care dorea să cerceteze cum cei care se aseamănă se aduna prin intermediul motoarelor de căutare. Bunicul lui Jeff Bezos, fondatorul Amazon, a fost director-adjunct al DARPA. Fiecare mașină Tesla vândută de tehno-mogulul Elon Musk este un dispozitiv care transmite dacă proprietarul nu merge la service așa cum dorește compania, care transmite pe unde circulă proprietarul, ce muzică ascultă. Sunt informații care fac ca această mașină sa fie mult mai bine cotată de finanțiști decât altele. Mai toate aceste companii uriașe au început fie într-un garaj, fie într-o cameră de cămin studențesc – afaceri curate, ale unor tineri pasionați, ieșite ca din spuma mării. Ca și VKontakte a lui Durov.
Între aceste companii există o diferență, sugerează presa de mainstream. Iar cel mai bine o face Hristo Grozev, fost jurnalist la Bellingcat, o publicație de investigații mai mult sau mai puțin ”servite” și care pare o prelungire a serviciilor secrete vestice în presă. Grozev a fost unul dintre marii susținători ai lui Durov, după plecarea acestuia din Rusia. Acum el scrie: ”Din păcate, refuzul sau de a coopera cu FSB rus a fost anulat total de refuzul de a coopera cu alte servicii de informații pentru a împiedica folosirea Telegram în scopuri ilegale”. Cu alte cuvinte, ești promotor al libertății de expresei dacă refuzi FSB-ul rus, însă te supui FBI-ului american.
În realitate, nu există o diferență majoră între toate aceste platforme sociale, și nici între fondatorii lor, fie că sunt din America, Rusia sau din China lui Xi Jinping – o arată modul aproape identic în care au luat naștere și proiectele din spatele lor. Sunt platforme construite pentru a acumula informații despre fiecare utilizator și a le monetiza, pentru a induce dorințe pe care utilizatorul și le va satisface pe timpul și banii pe care îî va băga in buzunarul tehno-feudalului, pentru a transforma muncitorii din depozite și chiar intelectualii de la catedră în proletari digitali lipiți de telefoanele transformate în cutii de rezonanță ale opiniilor și dorințelor lor. La o conferință ținută în Australia, anul acesta, Yanis Varoufakis, spunea ca ”Noul Război Rece nu are nimic de-a face cu rutele comerciale, cu Taiwanul sau cu escaladarea chineză din Pacific. Mai degrabă, este o manifestare a încleștării periculoase dintre două sisteme tehno-feudale – unul denominat în dolari, altul în yuani”.
Oligarhii tehno-feudali de rangul lui Zuckerberg, Bezos, Musk sau Durov sunt precum niște generali în această luptă. Cu toții își trăiesc momentele de glorie și influență, însă vor avea parte de decăderea marilor generali care au păcătuit gândindu-se că luptă pentru un viitor în care vor avea un rol uriaș. Durov riscă 20 de ani de închisoare, însă este puțin probabil că va executa o asemenea pedeapsă. Se va argumenta, corect în bună măsură, că, arestându-l pe miliardarul de 39 de ani Durov, statul francez a aplicat o soluție de secol 20 unei probleme de secol 21 sau o soluție feudală la o problema neo-feudală, exact așa cum a încercat să facă Rusia lui Putin cu același Durov. Nu arestarea lui Durov îi va împiedica pe pedofili și teroriști să comunice. Ceva mai greu va fi cu pierderea pe burse, însă averea personală va rămâne neatinsă în paradisurile fiscale.
Miza valului de reacții la această arestare pe un aeroport din Paris pare să fie libertatea de exprimare, însă, uitându-ne la evoluția platformelor sociale și a șefilor lor, dacă această luptă se va rezuma la polemici (aducătoare de profit pentru platformele sociale) pro sau contra câte unui antreprenor narcisist devenit miliardar, atunci soarta a ceea ce a mai rămas din libertatea de exprimare este pecetluită.
Traim o epoca a terorii siniste care s-a infiltrat in toate structurile de decizie si de putere a numeroase tari.