Arhetipuri sculpturale

Joi 5 iulie, la ora 18.30, la Muzeul Naţional de Artă al României, are loc vernisajul expoziţiei “Arhetipuri sculpturale. Sculptura în lemn”, curatoriată de Zoe Pop, ce va fi deschisă până în 28 octombrie.

Expoziţia cuprinde 75 de piese de sculptură în lemn din patrimoniul Galeriei Naţionale a MNAR, create în perioada 1918 – 1999 de 22 de artişti, printre care: Hans Mattis-Teutsch, Miliţa Petraşcu, Borgo Prund, Romul Ladea, Geza Vida, Constantin Arămescu, George Apostu, Peter Balogh, Gabriela Manole Adoc, Constantin Popovici, Ovidiu Maitec ş.a.

Expoziţia se înscrie într-un demers de valorificare a unui fond muzeal mai puţin cunoscut, fiind inedită prin numărul mare de artişti selectaţi pentru a ilustra tema propusă.

Limitându-se la sculptura în lemn din colecţiile muzeului, expoziţia nu îşi propune o abordare exhaustivă a subiectului, ci mai degrabă o prezentare cronologică a unor repere semnificative din evoluţia acestei tehnici artistice, în viziunea sculptorilor din România, pe parcursul secolului al XX-lea.

Ovidiu Maitec, Radar

Lucrările selectate ilustrează câteva modalităţi prin care sculptorii români s-au raportat la noţiunea modernistă de „fidelitate faţă de materie”, impusă de Brâncuşi şi generaţia lui, folosind tehnica cioplirii în lemn şi polisajul, care implică lucrul direct cu materialul sculptural şi absenţa intermediarilor (elevi, ucenici, angajaţi etc.), precum şi transferarea interesului de la obiectul reprezentării la proprietăţile şi specificitatea materiei prime – în cazul de faţă lemnul.

În expunere sunt prezenţi artişti interbelici, care oscilează între un modernism clasicizant şi forme radicale ale modernităţii, alături de sculptorii afirmaţi la sfârşitul anilor ’60 şi în anii ’70, perioadă de generalizare şi diversificare a expresiei abstracte, când sculptura în lemn devine un fenomen major, fiind stimulată de apariţia şi proliferarea simpozioanelor de sculptură în aer liber.