Locuitorii oraşului Amsterdam şi sutele de mii de turişti care îl vizitează în această perioadă se pot întâlni, în premieră, cu arta avangardistă românească din prima jumătate a secolului trecut. Expoziţia cu titlul „De la Dadaism la Suprarealism: Artişti avangardişti evrei din România, 1910-1938” este găzduită de Muzeul de Istorie Evreiască din Amsterdam, până la începutul lui octombrie.
Cele peste şaptezeci de lucrări, în majoritatea lor niciodată prezentate în Olanda sau în afara României, aparţin acelei ere a experimentalismului netemător, în care artişti români de origine evreiască, precum Tristan Tzara (1896-1963), Victor Brauner (1903-1966), Marcel Janco (1895-1984) şi M.H. Maxy (1895-1971), şi-au adus o bogată contribuţie la patrimoniul artei universale. Împreună cu veteranul lor mentor, Arthur Segal (1875-1944), ei au fost pionierii mişcării avangardiste în artă.
Mai tinerii lor colegi Jules Perahim (1914-2008) şi Paul Păun (1915-1994), inspiraţi de predecesorii lor, au fost printre primii artişti care au definit curentul suprarealist.
În 1924, Brauner, Janco şi Maxy au făcut cunoştinţă publicului român cu arta modernă, pentru prima dată. Ei au devenit cunoscuţi prin contribuţiile la reviste influente ale epocii, precum „75 HP”, „Punct” şi „Integral”. Expoziţia „De la Dadaism la Suprarealism” prezintă etapele de ascensiune şi dezvoltare a acestor artişti, cu accent pe arta neoimpresionistă a lui Segal, opera suprarealistă a lui Brauner, portretele şi peisajele lui Janco, precum şi pe interesul crescut a lui Maxy faţă de temele sociale.
Motivaţia alegerii temei de către Muzeul Istoriei Evreieşti din Amsterdam este legată de slaba cercetare a scenei artistice româneşti de la începuturile secolului XX, pe care şi-a propus să o redescopere alături de publicul european. Conform Muzeului, din cauza tendinţei antisemite din epocă, istoricii artei din Europa de Est au evitat să publice studii despre artiştii de origine evreiască.
Ca rezultat, opera lor a rămas necunoscută în Vest. Aşadar, expoziţia „De la Dadaism la Suprarealism” oferă acum, pentru prima dată, ocazia de a descoperi importanţa, îndelung neglijată, a Bucureştiului pe scena avangardei europene, dar şi de a explora relaţia dintre identitatea evreiască şi modernism.
Muzeul Istoriei Evreieşti din Amsterdam are drept expoziţie permanentă obiecte de cult religioase, tradiţionale ritului mozaic. Cele mai multe datează din Evul Mediu, odată cu migrarea comunităţii iudaice către ţările de Jos, din Spania şi Portugalia, unde se instaurase epoca inchiziţiei catolice.
Un bilet de acces are preţul de 9 euro pentru adulţi, 4,5 euro pentru adolescenţi şi 6 euro pentru studenţi şi pensionari şi include vizitarea expoziţiei permanente precum şi a celei temporare.
Magazinul Muzeului oferă spre vânzare un album de artă bilingv (olandeză şi engleză) dedicat expoziţiei „De la Dadaism la Suprarealism: Artişti avangardişti evrei din România, 1910-1938”, la preţul de 29,95 euro.
Claudia Ion, corespondenţă din Amsterdam
