După raidul american fără precedent de vineri, 3 ianuarie, în care au fost uciși influentul general iranian Qassem (prenume scris și Kassem) Soleimani și Abu Mehdi al-Muhandis, nr 2 al Hachd al-Chaabi, coaliție de mișcări paramilitare pro-iraniene din Irak, nu era greu de bănuit că a apărut o perioadă de incertitudini pentru SUA și aliații lor din regiune, care a dus la numeroase întrebări. Și totuși, acest raid este, cumva, punctul culminant al unei serii de evenimente începute cu ani în urmă și pe care îl prezentăm în patru episoade începând de joi dimineață. Dumitru Constantin va lămuri pentru cititorii cotidianul.ro ce se află de fapt dincolo de știrile pe acest subiect care au făcut înconjurul lumii. Astăzi, partea a patra.
Tragedia zborului civil PS752
Cu toate, astea, la Teheran există o atmosferă apăsătoare, presiunea psihică este uriașă, ea afectându-i într-un fel sau altul pe militarii aflați în exercițiul funcțiunii. Pe acest fundal s-a înregistrat tragedia avionului civil ucrainean care a decolat din Teheran în zorii zilei de 8 ianuarie și s-a prăbușit la scurtă vreme, tragedie în urma căreia s-au înregistrat 176 de victime.
Este vorba de zborul PS752 al Ucrainean Airlines International (UA), de pe ruta Teheran-Kiev făcut de un avion Boeing 737 care avea la bord 82 de iranieni, 63 canadieni, 22 ucraineni, 10 suedezi, 3 germani și 3 britanici. Niciunul nu a supraviețuit.
Timp de trei zile, oficialitățile de la Teheran nu au spus nimic despre cauza tragediei, deși apăruseră deja imagini potrivit cărora avionul ar fi fost doborât de o rahetă iraniană. Pe 11 ianuarie, Iranul și-a schimbat poziția cu 180 de grade, recunoscând că avionul a fost doborât „din eroare” de o rachetă a forțelor sale armate.
Numai că, în contextul în care Teheranul anunța că s-au efectuat mai multe arestări în acest caz, pe 14 ianuarie dimineața, în ziarul „New York Times” au apărut imagini potrivit cărora avionul ar fi fost doborât de două rachete. Imagini realizate cu un telefon mobil arată traiectoria unui obiect strălucitor în noapte, apoi o explozie pe cer după 20 de secunde.
Un al doilea obiect strălucitor lansat zece secunde mai târziu din același loc, în aceeași direcție explodează zece secunde mai târziu. După un minut o minge de foc apare sus, pe imagine. Aceste imagini „sunt verificate”, scrie ziarul citat, care precizează că ele au fost luate de pe acoperișul unui imobil din satul Bid Kaneh, aflat la 6 km. de o bază militară iraniană. Satul este la circa 30 de km. nord-vest de aeroportul internațional din Teheran.
Cum a doborât Iranul avionul ucrainian
Comandantul secției aerospațiale a Gardienilor Revoluției, generalul de brigadă Amirali Hajizadeh, și-a asumat, pe 11 ianuarie, „întreaga responsabilitate” pentru catastrofa in care a fost implicat avionul civil ucrainian, doborât după decolarea din Teheran de o rachetă lansată „din greșeală”. La televiziunea națională generalul citat a declarat: „Am aflat (despre tragedie) atunci când mă aflam în vestul țării, după ce Iranul a lansat rachete împotriva unor baze”, preciza el, referindu-se la bazele utilizate de armata americană în Irak.
Era vorba de tiruri prin care iranienii răspundeau la uciderea lui Soleimani.„Mi-am asumat întreaga responsabilitate (a catrastrofei) și mă voi supune oricărei decizii care va fi luată”, spunea el. „Aș fi preferat să mor decât să asist la un asemenea accident.” „In noaptea accidentului (…), starea de alertă era la nivel de război.
„De multe ori, sistemul (de apărare) raportează că rachete de croazieră au fost lansate în direcția țării și o dată sau de două ori s-a repetat că aceste rachete sunt în drum spre noi: Fiți pregătiți!” „Sistemele (de apărare) sunt în stare de alertă maximă. Nu rămâne decât să apeși pe buton.” „Date fiind informațiile care i-au fost trimise cu privire la faptul că este o situație de răboi și că au fost lansate rachete de croazieră, operatorul (sistemului de rachete care a doborât avionul civil) a identificat (avionul) ca fiind o rachetă de croazieră.”
„El este obligat să contacteze (un eșalon superior) și să obțină verificarea (țintei). Aici a existat o eroare a operatorului. Dar sistemul său de comunicare a fost aparent perturbat. A existat probabil un bruiaj în sistem sau rețeaua era ocupată. Oricum ar fi stat lucrurile, consecința a fost că el nu a putut contacta pe nimeni”. „Avea zece secunde să decidă. Putea decide să tragă sau să nu tragă. Din nefericire, date fiind împrejurările, el a luat decizia proastă: racheta fiind lansată și avionul atins.”
„Era o rachetă cu rază scurtă de acțiune care a explodat aproape de avion. Așa se explică pentru ce avionul a putut „să zboare în continuare”. „Unul din (oamenii) noștri a comis o eroare și cum este sub comanda noastră (…) nouă ne revine responsabilitatea. Suntem foarte triști (…), suntem dezolați.”
„Din nefericire, din cauza unei decizii luate în grabă de o persoană, a avut loc această mare catastrofă.” Revenind asupra dezmințirii oficiale de vineri (10 ianuarie) a Organizației aviației civile iraniene cu privire la teza lansării unei rachete, gen. Hajizadeh a afirmat că aceasta „a reacționat în funcție de informația” pe care o avea cu privire la situația existentă. Conducătorii ei „nu erau la curent” înainte ca statul major al forțelor armate să recunoască eroarea umană, sâmbătă.
De ce nu s-a recunoscut mai devreme ? În această privință, generalul lasă să se înțeleagă că statul major a început să bănuiască o eroare a forțelor armate încă de miercuri și a creat o comisie de anchetă. „Motivul pentru care a trebuit să se aștepte mai multe zile pentru ca să se facă anunțul nu era ascunderea adevărului.” Potrivit procedurii, în atare situații, „noi nu suntem autorizați să spunem orice, oricui”. Ancheta are loc imediat, a spus generalul, și „vineri, aproape toate informațiile fiind adunate, natura acidentului a devenit atunci clară”. „Colegii noștri din aviația civilă (…) nu au comis nicio greșeală. Noi suntem singurii vinovați.”
Pentru ce zborurile comerciale nu au fost anulate în acea noapte, întrebat un reporter de televiziune.„Nu vreau să acuz pe nimeni”, a răspuns generalul. „În mod normal, această chestiune va face obiectul unei anchete (…).” „Din punctul meu de vedere, când situația se îndreaptă spre război”, decizia de a anula traficul aerian civil trebuie luată „de autoritățile competente, dar (…) aceasta nu a avut loc.” „Organizația aviației civile nu este vinovată. Nu i s-a cerut să anuleze zboruri.” ”Este o eroare și o problemă doar a forțelor armate” a spus el în final.
Revenind la situația din Orientul Mijlociu este evident că, dincolo de o reală sau aparentă dezescaladare, ea este foarte complexă și complicată, fluidă, în fiecare moment putând interveni un eveniment care nu face decât s-o complice și mai mult.
Uciderea sefului teroristilor iranieni a fost un act de dreptate fata de victimele acestui terorist cu grade si o operatiune bine venita in prevenirea unor noi acte de terorism. Toti teroristii vor sti de acum ca cine face ca Soleimani va avea soarta acestuia. Fe de alta parte nu inteleg fascinatia unor imbecili vorbitori de limba romana care sustin si apara terorismul. Acestia ar trebui expulzati direct in Iran, statul pe care il divinizeaza. Acesti monstri nu au ce cauta in Romania.