Asumarea fără nici o răspundere

Emil Boc a devenit din nou gălăgios. Şi-a asumat răspunderea şi a început să ne spună ce va face cu banii economisiţi. Şi mai enervant. Şi mai caraghios. De ce n-a făcut ceva când i-a avut la dispoziţie? De ce nu şi-a cerut scuze că i-a cheltuit neglijent? Să recunoască doar că a fost incompetent, fraier şi cam prostănac. Atât! Şi oamenii l-ar fi iertat. Poate că şi pe Traian Băsescu l-ar fi tratat la fel. În fond, reducerea cheltuielilor bugetare este extrem de logică.

Are loc şi prin alte ţări. Dar acolo guvernanţii nu hotărăsc peste noapte, nu o întorc ca la Ploieşti tot la două-trei zile sau săptămâni. Şi, mai ales, încep economisirea banului public de la activitatea şi confortul lor. Strâng de gura sacului pe acolo pe unde se pierde. La noi a fost şi este taman pe dos. Traian Băsescu pe post de mare guru politic şi economic a venit să ne spună ce trebuie să facem, uitând de nenumăratele paranghelii organizate nu mai departe decât anul trecut.

Cât le-a costat pe comunităţile locale şi bugetul public toată circoteca prezidenţială, făcută pentru a smulge oamenilor nişte voturi? N-ar trebui decontate? Şi după toate acestea, preşedintele se avântă într-un plan de austeritate fără să-şi ceară scuze pentru greşeli, pentru zisele în dodii, pentru promisiunile neonorate, pentru cheltuielile deşănţate. Oamenii nu-l iartă pe Traian Băsescu pentru că a promis câte în lună şi-n stele, iar acum se face că plouă. „Eram sub influenţa băuturilor alcoolice” nu-i o scuză decât pentru cei ajunşi la Alcoolicii Anonimi. Pentru politicieni, chiar glumă fiind, e mai degrabă pretext de scuze sau chiar de demisie!

De ce mai sunt oamenii furioşi şi nu se simt partenerii puterii? Pentru că în timp ce ei îşi asumă sacrificii, curtenii prezidenţiali şi guvernamentali se dau în stambă. Niciodată românii nu vor marşa pe cuvântul lui Radu Berceanu, Elena Udrea, Adriean Videanu şi Liviu Negoiţă sau Vasile Blaga. Se vede de la o poştă că una zic şi alta fumează. Şi ei, şi Traian Băsescu!

Se vede clar că în acest plan de austeritate au mai lăsat nişte carne pe ciolan, pe ici pe colo, pe unde pot da fuga să mai ciugulească niţel, când nu-i vede nimeni. Pe la serviciile secrete, pe la Televiziune şi Radio, pe la Guvern şi pe la Preşedinţie, pe la Hidroelectrica şi Termoelectrica, pe la Nuclearelectrica şi Distrigaz. Ce altceva sunt contractele intacte din domeniul energiei şi salariile nesimţite conservate în aceste domenii? Nu sunt tot un supliment la ciolan?

Emil Boc şi-a asumat răspunderea din punct de vedere politic ştiind că nu va fi niciodată tras la răspundere. Răspunderea sa este una de ochii lumii, de supravieţuit încă puţin în fotoliul de premier. Încă nu-l apasă sentimentul vinovăţiei. Vinovăţia de a fi reacţionat ca un mâţ prăpădit speriat de fulgere!

Începe sezonul grevelor. Oamenii refuză sacrificiile pentru că au sentimentul că echipa de la putere este incompetentă şi că eforturile populaţiei nu sunt împărtăşite şi de guvernanţi. În plus, după atâtea golănii, e prea târziu ca Radu Berceanu, Elena Udrea, Adriean Videanu şi gaşca să se dea nevinovaţi şi să ne spună că sunt cuminţi şi că nu se mai apropie de borcanul cu smântână! Degeaba mai vor asumare fără nici o răspundere!