„Avem un stetoscop cu care ne apărăm de ebola şi de orice altceva.” Un specialist în management sanitar, despre cum ar putea gestiona România o criză de ebola

Dr. Horea Timiş, lector management sanitar la UBB Cluj, expert în partea de inteligenţă artificială în administraţie publică, a explicat pentru News.ro modul în care România ar putea gestiona o criză de ebola, în contextul focarului bolii din Africa Centrală. Acesta consideră că sistemul medical nu este pregătit pentru a reacționa eficient la apariția de astfel de cazuri în România.

„Multă lume spune să stăm liniştiţi, şi experienţa ne spune că nu trebuie să stăm liniştiţi”

„Cred că ar trebui să fim tot timpul pregătiţi, chiar dacă acum este sau nu este ebola, statul român trebuie să fie pregătit, şi asta este şi în Constituţie, unul dintre articole oferă dreptul la sănătatea cetăţenilor, acesta ar trebui să fie primul lucru. Dincolo de asta, ne amintim un pic de COVID, pentru că aveam nişte profesori care spuneau să stăm liniştiţi şi am stat şi am văzut ce s-a întâmplat. Acum şi cu ebola, multă lume spune să stăm liniştiţi, şi experienţa ne spune că nu trebuie să stăm liniştiţi, dar dincolo de asta, statul român are nişte probleme fundamentale de structură.

El are nişte Direcţii de Sănătate Publică, există un proces de dizolvare a lor. Lucru care… stăm să ne gândim: dacă se întoarce COVIDUL sau ebola sau cine ştie ce alte virusuri, ce facem? Cine vor fi experţii sau unde avem experţii care să zică, cum au fost când a venit COVIDUL: trebuie carantinate anumite localităţi sau trebuie să folosim izolete. Cineva trebuie să spună lucrurile acestea.

Al doilea lucru, aceste centre de sănătate au nişte laboratoare în subordine în care se fac nişte analize coordonate de statul român. Vă reamintesc, toate analizele la apă de pe teritoriul României sunt făcute de direcţiile de sănătate publică în primul rând, sunt singurele care controlează apa pe România, lucru care nu prea este OK”, a explicat medicul pentru News.ro.

„Avem un stetoscop cu care ne apărăm de ebola şi orice altceva”

Strategia în cazul apariţiei unor cazuri de ebola sau situaţii asemănătoare cu aceasta ar trebui să fie fundamentată de Institutele de Sănătate Publică Regionale, spune medicul. Acesta dă exemplul sistemului de sănătate din Marea Britanie.

„Direcţiile de Sănătate Publică au nişte Institute de Sănătate Publică Regionale, care ar trebui să fie pilonii pe care se fundamentează această protecţie, strategie. Şi ne uităm puţin la alte guverne, cum este NHS în Marea Britanie, unde politica de sănătate este pe institutele de sănătate publică care coordonează politici de sănătate. E un pic complicat, dar ne dăm seama că lipsa asta de experienţă şi expertiză la nivel central generează realitatea din teritoriu.

Orice om care ajunge într-o stare de sănătate decompensată are nişte porţi de intrare în sănătate. Dacă tuşeşte, ajunge la medicul de familie, sau la un centru de permanenţă, este prima linie de apărare, unde dacă există experienţă, expertiză, echipamente, minime, şi vă asigur că nu este pentru că fac şi permanenţă, nu avem, avem un stetoscop cu care ne apărăm de ebola şi orice altceva şi restul vine experienţa medicului de a trimite mai departe.

A doua poartă de intrare sunt unităţile de primiri urgenţe, UPU, CPU, acele locuri importante, strategice, deschise 24 din 24, în care orice om de pe teritoriul acestei ţări intră şi ajunge. Acolo se face un prim consult medical, lucru care ţine din nou de expertiza medicală, de instruire şi de echipamente, trebuie să le avem ca dotare, în unele locuri sunt, în altele vă garantez că nu sunt, iar dacă omul nu tuşeşte într-un anumit fel, ca să fiu pe înţeles, va primi o reţetă, se va întoarce în comunitate, unde va continua diseminarea virusului sau a ceea ce va fi”. a explicat Horea Timiș.

Citește și: PUNCT ROȘU ÎN SĂNĂTATE Buletin și card de sănătate, 2 în 1, de la finalul lui august. Șeful CNAS: „Pe cuvântul meu, m-am asigurat că prin CIP-ul ăla nu mi se introduce în creier nicio informație”