Baconschi, un Băsescu mai puţin viclean

Lumea de pe malurile Dâmboviţei s-a arătat mirată de declaraţiile ministrului Afacerilor Externe, Teodor Baconschi, cu privire la felul în care ar putea reacţiona România faţă de amânarea primirii în Schengen, spaţiul european de liberă circulaţie. Lovită de amnezie, această lume a uitat ce a spus Traian Băsescu încă din decembrie.

Reamintind ce a spus preşedintele, ne putem da seama că şeful diplomaţiei române a făcut o gafă, dar una cu voie de la stăpânire. E o dovadă că nu a vorbit gura fără el. Motiv pentru care e încă în funcţie! Să remarcăm şi saltul halucinant al lui Băsescu în privinţa vinovăţiei CSM faţă de aceeaşi aderare.

Schengen şi MCV

Preşedintele T. Băsescu a spus, pe 17 decembrie 2010 la Bruxelles, în termeni diplomatici, acelaşi lucru pe care l-a afirmat, într-un mod nediplomatic, în interviul publicat pe 5 ianuarie ministrul T. Baconschi.

Pentru comparaţie, reproducem cele două declaraţii fără să uităm de context.

La sfârşitul Consiliului European de Iarnă de la Bruxelles, preşedintele României, Traian Băsescu, prefigura declaraţia de peste trei săptămâni a lui Baconschi. Şeful statului începuse să îşi arate iritarea faţă de perspectiva sumbră a ameninţării cu MCV pentru blocarea aderării României la Schengen. Momentul începutului iritării venea după ce cotidianul.ro semnala în premieră în presa română, citând o ştire AFP, pericolul ca ţara noastră să nu fie primită în spaţiul european de liberă circulaţie a persoanelor şi a mărfurilor.

Traian Băsescu: „(…) România va avea un raport bun, care va confirma faptul că ne-am îndeplinit obligaţiile pentru a deveni ţară membră a spaţiului Schengen. (…) România nu acceptă crearea de obligaţii suplimentare faţă de cele din Tratatul de aderare în ceea ce priveşte aderarea la spaţiul Schengen. Am adus argumente în declaraţie legate de faptul că MCV-ul nu este parte a Tratatului de aderare, este un mecanism stabilit între România şi Comisie, care nu a făcut obiectul ratificării nici în Parlamentul României, nici în parlamentul vreunui alt stat european. Ceea ce nu înseamnă că refuzăm în continuare să ne asumăm obligaţiile care rezultă din decizia comisiei de instituire a Mecanismului de Cooperare şi Verificare. România va continua să rămână deschisă pentru aplicarea acestui mecanism. Dar nu acceptă să fie utilizat ca o pârghie de blocare a unui drept şi a unei obligaţii pe care România o are, pentru că noi nu avem numai dreptul de a fi în zona Schengen, avem şi obligaţia să îndeplinim criteriile de a fi stat membru al zonei Schengen. Avem obligaţia să ne asumăm responsabilitatea protejării frontierelor Uniunii Europene. Am arătat în declaraţie că este un efort financiar, nu numai tehnic, un efort financiar comun al României şi al Uniunii Europene, un efort financiar care se ridică la circa 1 miliard de euro, din care jumătate sunt bani ai cetăţenilor Uniunii Europene, alţii decât cetăţeni români. (…) Putem să nu mai înţelegem rostul Mecanismului de Cooperare şi Verificare„.

În interviul pentru „Adevărul”, Teodor Baconschi a fost mai puţin diplomat decât Traian Băsescu şi a părut că îşi face încălzirea pentru statutul de viitor prezidenţiabil al PDL cu declaraţii politicianiste. Spre deosebire de Băsescu, Baconschi a vorbit după ce tot mai multe şi mai puternice voci se opun aderării, în aprilie acest an, a României la Spaţiul Schengen.

Teodor Baconschi: „Le putem spune partenerilor noştri: sunaţi-ne! La fel şi cu Mecanismul de Cooperare şi Verificare (MCV). Guvernul român care a finalizat negocierile ne-a introdus în Uniunea Europeană cu această ghiulea de picior. Acum, MCV-ul este folosit în alte domenii şi devine un handicap. Şi trebuie să ne gândim foarte serios dacă mai merită să continuăm acest lucru. Noi am făcut progrese în reforma sistemului judiciar. Dacă ele nu sunt încurajate mai departe, într-o logică de cooperare, există posibilitatea de a denunţa unilateral Mecanismul de Cooperare şi Verificare, rămânând să informăm Comisia cu privire la progresele noastre în domeniul reformei Justiţiei”, susţine ministrul de Externe. „(…) Haideţi să privim la situaţia Croaţiei. Noi susţinem orice extindere a Uniunii Europene în Balcanii de Vest. Dar nu putem accepta ca aceasta să se facă fără MCV, în condiţiile în care, în cazul nostru, se menţine MCV„.

Băsescu, Schengen şi CSM

Pe data de 14 decembrie, când doar câteva ştiri din presa internaţională de prestigiu puneau problema blocării pentru moment a accesului României la spaţiul Schengen, Traian Băsescu era disperat să arunce în cârca CSM vina pentru prefiguratul eşec. Şeful statului făcea aceste declaraţii în conferinţa de presă susţinută la Palatul Cotroceni:

„România va avea un raport bun din punct de vedere al pregătirii tehnice pe Schengen. Sunt însă ţări care cuplează accesul în Schengen de ineficienţa sistemului de justiţie din România şi, trebuie să o spun, fără să fac neapărat o critică, ci o constatare, că exact inima sistemului de justiţie, CSM-ul, este în situaţia cea mai dificilă. (…) Marea problemă, cel puţin aşa cum se prefigurează acum, este legată de CSM, unde s-a sperat că va fi respectată legea, în mod deosebit în ceea ce priveşte alegerile în noul CSM. Din păcate, s-au făcut nişte interpretări discutabile, care pun sub semnul întrebării, şi la Comisia Europeană, dar şi în faţa justiţiei româneşti, legitimitatea câtorva membri ai CSM – cei care n-au înţeles sau a interpretat altfel prevederea din lege, că nu poate avea nimeni mai mult de un mandat de şase ani la CSM”.

Peste aproximativ o lună, în faţa evidenţelor, Traian Băsescu uita de vina CSM, chiar într-o declaraţie susţinută în cadrul primei şedinţe din 2011 a CSM şi chiar şi sediul CSM:

„Din păcate, MCV-ul, cu sau fără voia noastră, a fost anexat ca o condiţie de acces în spaţiul Schengen şi este evident şi din scrisoarea celor doi miniştri, a ministrului de Interne francez şi a ministrului de Interne german. Eu îmi asum responsabilitatea politică a întârzierii accesului României în spaţiul Schengen, pentru că sunt şeful statului şi cineva trebuie să-şi asume această responsabilitate. În acelaşi timp, este evident că marile noastre probleme sunt cantonate în zona justiţiei şi trebuie să ne asumăm, şi sub preşedinte, fiecare trebuie să ne asumăm responsabilităţile pe care le avem”.