Bancher: În Roma Antică, faliţii erau ucişi şi tăiaţi în atâtea bucăţi câţi creditori aveau

Mirela Iovu, vicepreşedintele CEC Bank, a comentat despre onestitatea celor care sunt finanţați, în contextul discuțiilor despre salvarea afacerilor de la faliment.

Astfel, Iovu a găsit oportun să amintească despre modul în care erau trataţi faliţii în Roma Antică.

„…Nu ştiu câţi dintre dumneavoastră cunoaşteţi cum erau trataţi faliţii în Roma Antică. Faliţii, în funcţie de numărul creditorilor, erau ucişi şi tăiaţi în atâtea bucăţi câţi creditori aveau. În Evul Mediu se folosea stâlpul infamiei şi mai era obiceiul legării de un catarg în piaţa publică sau purtarea datornicului pe străzi. Exista şi închisoarea datornicilor, unde capul familiei era încarcerat”, a arătat vicepreşedintele CEC Bank,citată de Hotnews.

De la uciderea debitorului la acordarea unei a doua șanse

„Şi noi, în Codul Civil de la 1864 aveam închisoarea datornicilor. Ca să respirăm noi azi uşuraţi, undeva pe la 1868 juriştii şi-au dat seama că nu se mai poate aşa şi au început să se gândească la diferenţa între debitorul de bună credinţă şi cel de rea credinţă care a dus la suprimarea acestor pedepse corporale. Dar, în decursul anilor s-a ajuns de la uciderea debitorului, pana la acordarea unei a doua șanse, în 2014”, a mai spus Iovu.

Mirela Iovu a explicat că a vrut să ridice un semn de întrebarea faţă de onestitatea celor pe care banca îi finanţează şi care astăzi beneficiază de a doua şansă, prin legea insolvenţei.

„Ce înseamnă a doua şansă: odată ce a ajuns în dificultate financiară – mai mult de 100.000 de companii au intrat în insolvenţă. 2.000 au reuşit să iasă prin implementarea unor planuri de reorganizare. Foarte puţine s-au salvat. Ce ne spune asta – că majoritatea, sub imperiul vechii legi a insolvenţei, au înţeles că e o modalitate de a se ascunde de urmărirea creditorilor, ce nu e corect. Nu pot să afirm cu tărie că noua lege a insolvenţei a adus în teorie un echilibru de putere, să spunem, între debitor şi creditori. Personal nu sunt încă pe o pantă optimistă. Legea nu e perfectă, nici nu ar putea să fie. M-ie teamă că dintr-o mentalitate greşită şi din modul deficitare de aplicare a legii ne vom confrunta ca bancheri cu o distincţie clară între faliment onest şi cel fraudulos. Nu aş vrea să generalizez şi să spun că toţi care intră în insolvenţă sunt de fapt debitori frauduloşi, cred că cei care intră în insolvenţă intră ca să salveze afacerile”, a mai spus Mirela Iovu.