Pe măsură ce se apropie vizita cancelarului Angela Merkel la Chişinău, pe 22 august, politicienii şi analiştii de peste Prut aduc în discuţie tot mai multe scenarii privind viitorul statut al regiunii separatiste transnistrene.
Iată ce scrie Sergiu I. Chircă, profesor univ., deputat în primul Parlament al Republicii Moldova (1990-1994), citat de Jurnal.md.
“Integrarea Transnistriei cu R. Moldova înseamnă transnistrizarea Basarabiei, iar federalizarea statului nostru are drept urmare recunoaşterea independenţei politice a Transnistriei. Şi în primul caz, şi în al doilea caz, se menţine dominaţia Rusiei în această parte a Europei, care este şi va fi un pericol atât pentru R. Moldova, cât şi pentru Ucraina şi Occident. Şi dacă R. Moldova ar putea adera la UE şi fără Transnistria, apoi Ucraina, având în spate o zonă militarizată rusească, nu va putea adera nu numai la NATO, dar nici la UE. Mai mult, influenţa geopolitică a Federaţiei Ruse asupra Ucrainei va spori considerabil (se are în vedere oraşul-port Odesa şi spaţiul limitrof).
Pentru a înlătura acest pericol pentru ambele ţări şi a contribui la o stabilitate durabilă şi de lungă durată, Occidentul, inclusiv UE, trebuie să condiţioneze aderarea R. Moldova şi a Ucrainei la structurile euroatlantice prin schimbul de teritorii şi implicarea plenară a UE, SUA şi NATO la realizarea acestui scenariu: Transnistria trece la Ucraina, iar nordul şi sudul Basarabiei – la R. Moldova.
În felul acesta, va fi înlăturat expansionismul ţarului Vladimir Putin din această zonă complicată a Europei. Înţelege Occidentul, inclusiv Germania, ce prezintă pentru ei o zonă militarizată rusească la frontiera de sud-est a UE şi NATO?”
Pe de altă parte, directorul Asociaţiei pentru Politică Externă, Victor Chirilă, arată într-un comentariu pentru Europa Liberă ca abordarea problemelor social-economice, fără discuţii privind statutul regiunii transnistrene, consolidează regimul de la Tiraspol şi ar putea duce, în viitor, la federalizarea graduală a Republicii Moldov.
„ „Dânșii vor să consolideze economia regiunii transnistrene pentru a consolida în cele din urmă elementele aşa zisei statalităţi a regiunii transnistrene. Consolidându-și în cele din urmă şi argumentele în dialogul cu UE şi alţi actori. De fapt, însăşi domnul Şevciuk, zilele trecute, a spus clar că o dată cu consolidarea economiei dânsul speră că şi actorii europeni, internaţionali îşi vor schimba opţiunea, viziunea cu privire la viitorul regiunii transnistrene şi nu vor exclude recunoaşterea independenţei regiunii în viitor”.
