Băsescu: Susţinem inclusiv o formulă comună cu Rusia

Preşedintele Traian Băsescu a fost invitat, în această seară, la postul public de televiziune. Şeful statului a vorbit, printre altele, despre Summit-ul NATO de la Lisabona, scutul anti-rachetă, apropierea NATO-Rusia, dar şi despre conflictul de la Neamţ şi statutul poliţistului în România, scrie  Realitatea.net.

Iată cele mai importante declaraţii.

• Lansarea unui nou concept strategic pentru Organizaţie s-a făcut la Bucureşti. Noul concept acoperă integral nevoiele de securitate a României. Niciun stat membru nu este lăsat în afara sistemelor de securitate ale NATO.
• Siguranţa şi stabilitatea nu mai sunt un efect al voinţei celor 28 de state-membre. El vorbeşte despre posibilitatea statelor-partenere de a participa la decizie. Organizaţia îşi asumă un rol de a menţine stabilitatea globală.
• Foarte important este că noul concept strategic NATO îşi asumă responsabilităţi în gestionarea crizelor.
• Securitate prin cooperare – conceptul care implică şi statele partenere. Alianţa îşi asumă contribuţia la controlul armamentelor.
• Opţiunea majoritară este să se menţină capacităţile nucleare ca element de descurajare pentru statele deţinătoare de armament nuclear.
• Marea discrepanţă între ce fac europenii şi ce fac Statele Unite – SUA îşi alocă bugetul destinat pentru apărare. Niciun stat european nu mai respectă angajamentele de alocare bugetară pentru Armată.
• În raport cu ceea ce spunem aici, România din 2013 nu mai are capacitate să-şi protejeze propriul spaţiu aerian. Este o realitate a noastră.
• România este unul din statele cere-şi respectă cu sfinţenie angajamentele faţă de NATO. Suntem printre nu foarte multele ţări care şi-au respectat angajamentele şi avem forţele necesare în Afganistan, aşa cum ne-am angajat.
• Afganistanul nu va fi stabilizat în 2014. Nu va fi posibil. Deja nu mai e o problemă care se numeşte Afganistan, ci Pakistan-Afganistan.
• Susţinem inclusiv o formulă comună cu Rusia. Indiferent care sunt reminiscenţele Războiului Rece, ambele blocuri, Federaţia Rusă sau NATO, n-au reuşit să scoată din programele lor definirea principalei ameninţări. Riscurile cu privire la securitate sunt similare. Niciun stat membru NATO n-ar putea gândi un atac nuclear din partea Rusiei. Încă avem reminiscenţe ale trecutului în mentalul nostru. Nu pot spune că văd în Rusia numai o ţară care are numai flori pentru România.
• Probabil Summit-ul de la Lisabona nu va fi cel care va marca o deschidere totală a celor două forţe pe acest subiect, dar va marca un început în a ne uini forţele pentru a combate atacurile cibernetice, drogurile.
• Susţinem respectarea angajamentelor de la Istanbul. Viitorul de securitate împreună e condiţionat de prefigurarea unor soluţii comune pe viitor. Nimeni nu ar putea trece peste situaţia din Transnistria. Moscova a dat semnale că e dispusă să discute soluţionarea problematicii Transnistriei.
• Nici n-ar fi bine ca Riomânia să fie implicată cu forţe de securitate în Transnistria.
• Văd Rusia acum cum ne vede şi Rusia pe noi.
• Guvernul instalat anul trecut la Moldova a făcut paşi impresionanţi către angajarea Rep. Moldova care să ducă la aderarea la Uniunea Europeană. Dacă Moldova doreşte un drum pro-european, menţinerea actualei guvernări este un factor-cheie.
• În Irlanda s-a făcut o eroare. S-a încercat relansarea înainte de a se acoperi găurile de drenare. Noi am avut norocul că nu am ajuns la o paranoia a consumului înainte de criză. Altfel, tentaţia băncilor am fi plătit-o mult mai scump. Sunt bănci care înseamnă sistemul bancar din România.
• Irlanda nu e singura. A fost şi Grecia şi va mai urma încă o ţară, sau chiar două.
• S-a intrat în criza datoriilor suverane. Nu se poate termina decât prin austeritate.
• Un consum trebuie să fie ponderat şi cheia relansării economice mult mai lentă. Relansarea e legată de investiţii.
• România a făcut ce a trebuit în 2010. Sper să finalizeze ce are de făcut şi să nu fim afectaţi de vârtejul datoriilor suverane. Vom avea o probă în 23-25 noiembrie. Dacă vom reuşi să luăm acest credit de cca. 1 miliard de euro, cu dobânzi de sub 5 procente, înseamnă că România a redevenit credibilă. Înseamnă recunoaşterea de către piaţă a măsurilor luate de statul român. Dacă reuşim să angajăm un credit pe 3 ani, înseamnă că România pleacă pe o pantă favorabilă a credibilităţii. Mi l-aş dori sub 5% dobândă, pe 3 ani şi suprasubscris.
• Am fost una din ţările care nu s-a jucat. Românii au suferit consecinţele, dar tot ei vor culege şi roadele: o Românie stabilă.
• Premierul a discutat deja o creştere cu 15% a salariilor bugetare. Să sperăm că va fi posibil să fie acordată şi că va fă acceptată ca o posibilitate maximă. Cel care au suferit cel mai mult de pe urma austerităţii au fost bugetarii.
• O prăbuşire a Zonei Euro înseamnăo încheiere a funcţionării Uniunii. O prăbuşirii a euro înseamnă o prăbuşire a Uniunii.
• România în euro ? Numai când va fi pregătită. Ca să rezişti în Zona Euro, trebuie să ai o economie apropiată de cea a statelor puternice, cum este Germania.
• Poliţia este o instituţie care apără clanurilemafiote în unele judeţe. Ştiu ce spun. Ca dovadă, despre situaţia de la Neamţ, toate structurile responsabile au fost avertizate de unul din serviciile de informaţii.
• Mă îngrijorează lipsa de disciplină şi de respect a poliţiştilor pentru şefii ierarhici. Îmi e cunoscută situaţia din câteva judeţe în care subofiţeri bat cu pumnul în masă la inspectroul-şef. Toţi şefii de post din Neamţ ameninţau cu demisia. L-am rugat pe Igaş să nu se treacă la destituire fără o anchetă a Corpului de control. Doljul e un alt judeţ.
• Unde auziţi de disputeşe clanurilor, acolo este ceva putred cu poliţia. Ceva este în neregulă în relaţia poliţiei cu aceste clanuri. La Neamţ m-a impresionat neplăcut manifestarea prin care ameninţau cu demisia. Eu le transmit public: Să-şi dea demisia!
• România are una din cele mai mari medii de poliţişti la mia de locuitori. Trebuie reformat MAI.
  Într-un an, vreau să cred că acest jurist tânăr Igaş învaţă. Băiatul ăsta a învăţat legea. Sper să o aplice de sus până jos, integral. Poliţistul este cel care devine tot mai convins că cetăţeanul este la dispoziţia lui, şi nu el la dispoziţia cetăţeanului.