Administrația americană democrată Biden ar putea permite exporturi de petrol venezuelean către Europa, pentru ca Bătrânul Continent să poată înlocui cu ceva țițeiul rusesc, care tocmai a intrat sub sancțiunile Bruxelles-ului. Venezuela este, de mulți ani, sub sancțiuni americane, regimul președintelui Nicolas Maduro fiind clasificat ca „dictatorial” și nici măcar nu este considerat ca fiind ales legal, în urma unor alegeri libere. Compania petrolieră italiană Eni şi compania spaniolă Repsol ar putea începe să livreze petrol venezuelean în Europa chiar de luna viitoare, reluând schimburile de petrolul contra datorii care au fost oprite în urmă cu doi ani, când Washingtonul a intensificat sancţiunile împotriva Venezuelei, potrivit Reuters
Volumul de petrol pe care se aşteaptă să îl primească Eni şi Repsol nu este mare, a spus una dintre persoanele familiarizate cu politica Washingtonului, iar orice impact asupra preţurilor globale ale petrolului va fi modest. Dar permisiunea dată de Washington de reluare a fluxurilor de petrol îngheţate de multă vreme ale Venezuelei către Europa ar putea oferi un impuls simbolic preşedintelui venezuelean Nicolas Maduro.
Departamentul de Stat al SUA şi-a dat acordul ca cele două companii să reia livrările printr-o scrisoare, au spus sursele.
Administraţia preşedintelui american Joe Biden speră că ţiţeiul venezuelean poate ajuta Europa să îşi reducă dependenţa de Rusia şi să redirecţioneze unele dintre livrările Venezuelei destinate Chinei. Convingerea lui Maduro de a relua discuţiile politice cu opoziţia din Venezuela este un alt scop, au declarat două dintre persoane pentru Reuters. Cele două companii energetice europene, care au asociaţii companii mixte cu compania petrolieră de stat venezueleană PDVSA, pot contabiliza încărcăturile de ţiţei în contul datoriilor neplătite şi dividendelor întârziate, au spus sursele.
O condiţie cheie, a spus una dintre persoane, a fost ca petrolul primit ”să meargă în Europa. Nu poate fi revândut în altă parte”.
Mai întai a fost Biden, pardon, Eisenhower in Coreea, apoi Kenedy in Vietnam, Jonson, Bush, si batrânul si fiul ,Clinton, Obama, de la care s-a inspirat Putin. Mai putin războinici, dintre presedintii americani trebuie amintiti Carter, Trump, Nixon, Ford.