Sănătatea orală este un aspect esențial al bunăstării generale, deoarece influențează în mod direct calitatea vieții și nivelul de încredere în sine al unui individ. Anumite obiceiuri cotidiene, deși considerate de majoritatea dintre noi inofensive, se pot dovedi a fi extrem de dăunătoare pentru sănătatea dinților și a gingiilor. Obiceiuri comune, precum mestecatul unor obiecte dure, consumul de zaharuri sau fumatul, pot favoriza apariția afecțiunilor orale, fiind cauze importante inclusiv ale pierderii dinților. Prin urmare, rolul părinților în educația copiilor și la acest capitol este mai mult decât semnificativ.
Consumul excesiv de băuturi dulci sau acidulate
Zahărul este considerat extrem de dăunător pentru dinți, deoarece, odată intrat în contact cu bacteriile din cavitatea bucală, determină formarea unui acid care atacă smalțul dentar (procesul de demineralizare). În aceeași măsură, băuturile acidulate slăbesc smalțul, pe care îl fac vulnerabil la diverse afecțiuni orale. Pe termen lung, expunerea repetată la zaharuri sau la produse acide poate duce la eroziuni severe și la sensibilitate dentară severă.
Inconstanța în efectuarea periajului dentar
O igienă orală deficitară constituie cauza principală a cariilor dentare și a afecțiunilor gingivale grave, inclusiv a parodontozei. Neglijarea igienei orale, chiar și pentru perioade scurte de timp, sau curățarea în mod neregulat a dinților, poate duce la numeroase complicații atât la nivelul cavității bucale, cât și al organismului. Pe de altă parte, periajul dentar efectuat cu regularitate, în condițiile adoptării unei tehnici corecte de periaj dentar, previne majoritatea afecțiunilor orale. De asemenea, efectuarea periodică (la intervale de 6-12 luni) a unui detartraj dentar este recomandată de către specialiști, pentru a ne asigura că placa și tartrul nu se acumulează pe suprafața dinților și a gingiilor.
Fumatul
Nicotina și gudronul, două dintre cele mai cunoscute substanțe găsite în țigări și în produsele din tutun, pot provoca decolorarea dinților, cărora le pot da o nuanță gălbuie sau maro. În plus, fumatul reduce fluxul sanguin către gingii, ceea ce poate întârzia vindecarea rănilor orale și poate crește riscul de infecție. Mai mult, fumătorii au un risc mai mare de a dezvolta cancer oral.
Bruxismul
Bruxismul, sau scrâșnirea dinților, este un obicei dăunător pentru sănătatea orală, cauzat în general de stres, anxietate sau de anumite afecțiuni ale somnului. Deși mulți oameni cu bruxism nu sunt conștienți de obiceiul pe care îl au, condiția în sine poate avea consecințe grave asupra sănătății orale. Uzura prematură a dinților, fracturarea lor, durerile de maxilar sau de cap și afectarea articulației temporo-mandibulare sunt doar câteva dintre problemele asociate cu bruxismul.
Mestecatul unor obiecte dure
Obișnuința de a mesteca creioane, pixuri sau orice alte obiecte dure poate provoca fisuri sau chiar rupturi ale dinților. Mai mult, mestecatul unor obiecte dure poate stimula creșterea anormală a unei masea de minte, cu potențiale complicații orale ulterioare, precum erupția sau alinierea incorectă a măselei, probleme care duc la apariția unor dureri intense sau chiar la formarea de chisturi în jurul măselei de minte afectate.
Daca e, sa o iei asa, totul, toata mancarea, sau alte obiceiuri (cum a scris persoana aici), afecteaza dantura. Eu cred, ca e important, inainte de culcare si cum ne trezim (pe stomacul gol!!!), sa ne spalam dintii. Desigur, nu afecteaza, ci dinpotriva, spalarea dintilor, dupa fiecare masa, e binevenita. Sa aveti, dinti sanatosi!
ATM (articulația temporomandibulară) este sediul mecanismului de echilibru al corpului, iar dacă maxilarul nu se închide corect din cauza dinților incalecati, mecanismul de echilibru este forțat să se adapteze. Cu toate acestea, deoarece este supus unui stres constant, creierul pompează multă noradrenalină [norepinefrină] și serotonină. Acest lucru sensibilizează sistemul nervos autonom, făcând pacientul vulnerabil la orice alți factori de stres, cum ar fi o alimentație proastă sau probleme emoționale. Deci, depresia, de exemplu, ar putea fi legată de disfuncția TMJ. „90% dintre oameni au o problemă de acest tip”, se spune într-un raport de 500 de pagini despre problemele TMJ (Orthocranial Occlusion and the Accu-Liner System, Blue Pine Unlimited, 2000). „Acest lucru se poate datora faptului că majoritatea oamenilor au fălci subdezvoltate – probabil din cauza dietei.” În anii 1930, Dr. Weston Price, a propus pentru prima dată teoria conform căreia lipsa de mestecare cerută de obiceiurile alimentare moderne a dus la maxilare inferior mai mici și „arcuri deformate” (palatinul) în comparație cu strămoșii noștri. Aceasta a fost explicația lui Price pentru supraaglomerarea dinților care este acum atât de comună la copii. Teoria lui Price a declanșat o dezbatere uriașă care este mai fierbinte astăzi avand in vedere contextul toxicitătii alimentare si implicit starea de sănătate publică.
lamaia, grapefruit, portocala (in general fructele), distrug smaltul dintilor. dupa ce manaci fructe clateste bine cu apa. bauturile acide, la fel.