Banca Națională a României (BNR) a decis să mențină dobânda cheie la nivelul actual (6,5 % pe an), potrivit Profit.ro. Decizia vine într-un context în care rata anuală a inflației a scăzut la 6,2% în august, dar autoritatea monetară anticipează o nouă creștere a prețurilor până la finele anului.
Dinamica recentă a inflației
Rata inflației a coborât la 6,2% în august, de la aproape 11% la finalul primăverii. Scăderea a fost explicată, în principal, prin ieșirea din baza de raportare a efectelor asupra prețurilor generate de scumpirea electricității și de majorarea taxelor pe consum din vara anului trecut.
Totuși, BNR estimează că inflația va continua să urmeze o traiectorie ascendentă până la finalul anului. Printre principalii factori menționați se numără scumpirea carburanților și a energiei, precum și creșterea cotațiilor materiilor prime, inclusiv a celor agroalimentare.
Instituția centrală face trimitere și la contextul internațional, marcat de conflictul din Orientul Mijlociu, precum și la deprecierea leului. Aceste elemente pot contribui la presiuni suplimentare asupra prețurilor, în special prin costurile de import și prin evoluția prețurilor la energie și combustibili.
„Presiuni dezinflaționiste tot mai evidente sunt așteptate însă în perspectivă mai îndepărtată din partea factorilor fundamentali, cu precădere din partea cererii agregate, pe fondul corecției bugetare inițiate în 2025 și continuată în acest an”, arată BNR, conform sursei citate.
CITEȘTE ȘI:
ROBOR crește din nou și ajunge la 6,11%. Ratele românilor cu credite în lei, tot mai atent urmărite
Impactul corecției bugetare
Conform BNR, corecția bugetară ar putea avea efecte favorabile asupra anticipațiilor inflaționiste și ar putea contribui la ajustarea deficitului de cont curent. Astfel, deși presiunile asupra prețurilor pot persista pe termen scurt, instituția centrală anticipează o temperare a lor în perioada următoare.
BNR a observat, de asemenea, o creștere a cotațiilor interbancare începând cu a doua parte a lunii septembrie. În același timp, randamentele titlurilor de stat pe termen mediu și lung au înregistrat fluctuații mai ample la începutul lunii septembrie, urmate de o creștere considerabilă.
Potrivit sursei, această evoluție a fost influențată de conflictul din Orientul Mijlociu, dar și de situația politică internă și de incertitudinile asociate acesteia. Creșterea randamentelor s-a corectat în mare parte în primele zile ale lunii octombrie.
Cursul de schimb leu/euro a avut, de asemenea, o evoluție importantă. BNR arată că acesta și-a accentuat ascensiunea în primele decade ale lunii septembrie, iar la finalul lunii și în debutul lui octombrie a consemnat o creștere abruptă și semnificativă.
Efectele deprecierii monedei naționale
Ulterior, cursul de schimb a rămas pe noul palier, potrivit informațiilor prezentate de Banca Națională a României. O monedă națională mai slabă poate accentua presiunile inflaționiste, întrucât importurile devin mai scumpe, iar costurile exprimate în valută se reflectă mai ușor în prețurile finale.
Decizia de menținere a dobânzii cheie survine într-un context de incertitudine pentru economia românească. BNR trebuie să echilibreze necesitatea susținerii activității economice cu obligația de a controla inflația și de a menține stabilitatea financiară.
Analiștii băncilor comerciale estimează că BNR ar putea reduce dobânda cheie în al doilea sau în al treilea trimestru al anului viitor, după o eventuală scădere a inflației. Totuși, acest scenariu rămâne condiționat de mai mulți factori.
Potrivit economiștilor citați de Profit.ro, reducerea dobânzilor este condiționată de stabilitatea politică și de o politică fiscală prudentă în ceea ce privește deficitul bugetar. În lipsa acestor condiții, perspectivele de relaxare a politicii monetare ar putea fi amânate.
Pentru gospodăriile și companiile din România, evoluția dobânzii cheie rămâne importantă, deoarece aceasta influențează costul creditelor, randamentele depozitelor și condițiile generale de finanțare. O menținere a dobânzii la nivelul actual înseamnă, în practică, menținerea unor costuri de împrumut ridicate pentru o perioadă suplimentară.
În același timp, perspectiva unei reduceri a dobânzii cheie în 2027 depinde de evoluția inflației, a cursului de schimb, a prețurilor energiei și a situației bugetare. Până atunci, BNR rămâne atentă la riscurile asociate deprecierii leului, conflictului din Orientul Mijlociu și presiunilor fiscale.
aceeasi bnr care ne anunta acum 2 luni ca inflatia o sa scada?