BNR crește prognoza de inflație din cauza secetei și a energiei scumpe

Traiectoria inflației, revizuită

Potrivit noilor estimări ale BNR, inflația ar urma să continue să scadă pe parcursul anului viitor, ajungând la 3,4% pe an în decembrie 2027, cu 0,5 puncte procentuale peste cel estimat anterior. „S-a introdus ceea ce acum este cert: canicula, seceta și impactul asupra producției de electricitate și, în general, în ceea ce privește situația energiei din România. Dar, tendința este de scădere în continuare și se intră în intervalul de variație în trimestrul 4 2027”, spune guvernatorul Mugur Isărescu, potrivit profit.ro.

Totuși, tendința rămâne descendentă, iar banca centrală estimează că inflația va intra în intervalul-țintă de variație în trimestrul al patrulea din 2027.

Scădere mai lentă

Rata anuală a inflației a coborât de la 10,4% în iunie la 8,2% în iulie, o scădere mai mică decât estimau analiștii. BNR anticipează totuși o corecție suplimentară a inflației în trimestrul curent, pe măsură ce se disipă efectele statistice ale majorărilor de accize și de TVA din anul trecut, dar și ale creșterilor la facturile de energie electrică.

Principalii factori de presiune

Această decalare a scăderii inflației se explică în bună parte prin evoluția prețurilor la energie. Creșterile prețurilor la energia electrică și la combustibili adaugă 1,2 puncte procentuale la inflația de 6,1% estimată pentru acest an, în timp ce pentru anul viitor impactul cumulat este estimat la doar 0,1 puncte procentuale. Potrivit lui Isărescu, prețurile energetice au avut cea mai mare contribuție la inflație în trimestrul al doilea, ca urmare a majorării prețurilor la benzină, motorină și alți combustibili, pe fondul războiului din Golful Persic, conflict care a dus și la creșterea prețurilor altor materii prime. Canicula a determinat, de asemenea, scumpiri la electricitate, iar efectele urmează să se vadă în datele din trimestrul al treilea.

Inflația de bază, revizuită

Pe lângă componenta energetică, banca centrală a majorat și prognoza pentru inflația de bază CORE2 ajustat, indicatorul urmărit îndeaproape de BNR: de la 4,8% la 5,4% pentru finele acestui an și de la 2,5% la 3,1% pentru finele anului viitor. „Avem creșteri mai mari la servicii de piață, probabil că va continua. Este și un efect calculat pe plan internațional pentru țările care vin din urmă cu nivelul de dezvoltare, efectul Balassa-Samuelson”, explică Isărescu.

În același timp, guvernatorul arată că presiunea costurilor cu forța de muncă și a condițiilor de pe piața muncii asupra prețurilor s-a redus, ceea ce ajută la temperarea inflației, iar produsul intern brut crește sub potențialul economiei, factor pe care Isărescu îl consideră favorabil pentru evoluția prețurilor, chiar dacă nu anticipează o revenire rapidă a creșterii economice.

Riscuri pentru perioada următoare

Dincolo de traiectoria descendentă anticipată, BNR semnalează mai multe riscuri, în ambele sensuri. Din mediul extern, evoluția războiului din Golf rămâne principala sursă de incertitudine. Bunurile alimentare tind să genereze mai degrabă presiuni de creștere a inflației, deși, în ultimul an, inflația la alimente a fost cea mai redusă dintre cele trei mari componente urmărite de bancă. Costul energiei constituie, la rândul lui, un risc suplimentar.

Riscuri vin și din zona politicii fiscale și de venituri, iar guvernatorul BNR subliniază importanța finalizării programului PNRR. Pe fondul evoluțiilor de pe scena politică acesta anticipează tensiuni sociale legate de salarii, în special în sectorul.

„Mizăm pe finalizarea programului PNRR. Mizăm pe el, este foarte important, cu suișurile și coborâșurile pe care le vedem pe scena politică(…) O să avem în continuare tensiuni sociale legate de salarii, mai ales în schema bugetară”, conchide guvernatorul.

Un ultim risc menționat este legat de expirarea schemei de plafonare a prețului gazelor naturale.

Citește și: Termen strâns pentru proiectele din PNRR: Guvernul le cere prefecților să urgenteze recepția lucrărilor