Banca Naţională a României a coborât la 3,8% prognoza de inflaţie pentru finalul acestui an şi estimează o inflaţie de 3,1% pentru finalul anului viitor, a anunţat guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, la prezentarea Raportului trimestrial asupra inflaţiei. În luna august, Banca centrală estima pentru acest an o inflație de 4,2% și de 3,4% pentru decembrie 2020. Conform BNR, rata anuală a inflaţiei este anticipată a se plasa în afara intervalului ţintei la finele anului 2019, în principal sub impactul şocurilor nevaforabile din prima parte a anului curent. ”Inflația s-ar putea plasa în afara intervalului țintit la finalul acestui an, în principal ca urmare a șocurilor nefavorabile din prima parte a anului. Printre potențialele cauze de abatere a ratei inflației sunt: evoluțiile economiilor externe, prețurile materiilor prime, politica fiscală, tensiunile din piața muncii. Dacă mergeți prin țară veți vedea că sunt zone în care nu mai găsești oameni pe care să-i aduci la muncă”, a declarat guvernatorul.
Potrivit raportului prezentat de Isărescu, rata anuală a inflației IPC a revenit la limita superioară a intervalului de variație asociat țintei staționare de 2,5 la sută ±1 punct procentual, încheind trimestrul III 2019 la nivelul de 3,49 la sută (cu 0,35 puncte procentuale sub cel consemnat în luna iunie și, respectiv, cu 0,2 puncte procentuale sub nivelul prevăzut în cea mai recentă prognoză), se arată în Raportul trimestrial privind inflația.
Determinante pentru tendința dezinflaționistă au fost ieftinirile înregistrate pe segmentul legumelor, în contextul materializării unei recolte favorabile la nivel european. Influențe de sens opus au provenit din partea prețurilor produselor din tutun, respectiv a dinamizării ușoare a inflației de bază CORE2 ajustat, indicând persistența presiunilor inflaționiste din partea factorilor fundamentali. Rata anuală medie a inflației și-a continuat scăderea pe parcursul trimestrului III, până la 3,8 la sută în cazul indicelui determinat pe baza metodologiei naționale – IPC, și, respectiv 3,9 la sută pentru indicatorul calculat conform structurii armonizate – IAPC. Totodată, indicatorul mediu anual a continuat să înregistreze cel mai ridicat nivel din rândul statelor membre ale UE pentru a paisprezecea lună consecutiv, ecartul față de media europeană menținându-se la peste 2 puncte procentuale.
Rata anuală a inflației CORE2 ajustat și-a continuat și pe parcursul trimestrului III 2019 traiectoria ascendentă vizibilă de la începutul anului, ajungând la 3,4 la sută în luna septembrie, nivel superior cu 0,1 puncte procentuale celui consemnat la finele trimestrului anterior. Avansul componentei a fost indus în principal de segmentul mărfurilor alimentare, preponderent pe fondul persistenței efectelor virusului pestei porcine, cu impact la nivel global. În același timp, inflația de bază a continuat să recepteze în manieră persistentă presiuni pe canalul costurilor companiilor, în condițiile atât ale avansului consistent al veniturilor salariale, cât și, în perioada recentă, ale amplificării presiunilor din partea costurilor cu energia. În aceste condiții, dinamicile anuale ale prețurilor bunurilor nealimentare și serviciilor de piață au urcat gradual până la cele mai înalte valori ale acestei etape de expansiune economică. Rata anuală de creștere a costurilor unitare cu forța de muncă pe ansamblul economiei s-a temperat în trimestrul II 2019 până la 3,2 la sută (-2,9 puncte procentuale comparativ cu intervalul anterior), exclusiv pe fondul încetinirii avansului anual al remunerării salariale. În schimb, și în perioada aprilie-august mișcarea dinamicii anuale a costurilor salariale unitare din industrie a fost de sens contrar, intensificându-se până la 14,1 la sută (+3,8 puncte procentuale față de primul trimestru al anului), nivel remarcabil în perioada postcriză, mai ales sub efectul pierderilor de productivitate. Ascensiunea, cu repercusiuni atât din perspectiva presiunilor inflaționiste, cât și a competitivității, a fost antrenată cu preponderență de sectorul prelucrător (excepții notabile fiind industria de prelucrare a hidrocarburilor și, respectiv, cea a altor mijloace de transport), în special ca rezultat al contracției producției, odată cu deteriorarea climatului macroeconomic din zona euro, principalul partener comercial.
Inflatia va fi din ce in ce mai mica,mai ales daca scoatem hrana din alimentatie,ma refer la carne,cartofi,fudulii de pasare ,icra neagra, etc.De ex.la BOSIMANI inflatia e zero barat,ca viermele,coropisnita, scorpionul , nu figureaza cu pret. Nici apa,BORSECU care nu exista,
Vezi ca se poate! De patru zile au venit competentii la guvernare si deja se vede. Bravo!
Pai si atunci de ce habarnamistul de sas a sabotat permanent guvernul Romaniei? Nu l-a dus mintea sau asa i-a spus lui mamaie merchel?
ha, ha, ha!!!toti disperatii strigau ” cresterile la pensii sau salarii le mananca inflatia,” toti amaratii nu stiu ca 10-15-20% sau poate mai mult, ca nu cunost programul de cresteri salriale si al pensiilor, mai ales ca au fost si cele de la gradul I si II, este mai mult decat o inflatie de 4,2% scazuta la 3,8%. Adultii cu mai putina de clasa I. Copilul meu in clasa I facea din memori scaderi cu doua cifre, iar voi nici cu calculatorul nu reusiti sa intelegeti ca o crestere cu doua cifre este mai mare decat o inflatie cu o singura cifra.cat de c…jack…au schimbat preturile in supermarket in astea patru zile ca sa scada inflatia, chiar atat de modest esti? Poate din 15 nov. sa scada consumul de carne pt ca unii crestini intra in Postul Craciunului, iar un kg de cartofi costa de 10 ori mai putin decat unul de carne. Mai de graba ar putea fi faptul ca in august au mintit, vara preturile la legume si oua scad, din octombrie de zeci de ani pretul la oua creste, daca nu s-a intamplat este o anomalie…ba mai mult in vara asta pretul la carne a scazut incredibil de la 19,9 la 16,9 lei si chiar la 13 lei…atunci din ce au calculat inflatia din promotiile la televizoare care au fost in scadere, coborand sub pretul ultimilor zece ani?