Brambureala românească face valuri

Niciodată viaţa politică românească de după 1989 n-a avut un început de an aşa încrâncenat. Parcă şi în alţi ani electorali lucrurile au debutat furtunos. Dar nu chiar aşa. Tărăboiul s-a iscat de la o sentinţă a ÎCCJ şi de la acuzele referitoare la Justiţie. Completul de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie n-a avut curaj să pronunţe condamnarea fostului premier în preajma Crăciunului. Şi a ezitat enorm ca o pedeapsă cu executare să fie dată sau nu în cazul Danei Năstase. E greu de ştiut ce discuţii şi ce negocieri au avut loc în zilele sfârşitului de an 2013. Un lucru este însă sigur. Că pedeapsa cu executare dată lui Adrian Năstase a încins bătălia între cele două tabere. De o parte, susţinătorii şi apărătorii lui Adrian Năstase, între care Victor Ponta, PSD şi Dan Voiculescu (cu grupul său de presă), şi de cealaltă, Traian Băsescu susţinut de Monica Macovei, Codruţa Kovesi, Horia Georgescu şi Florian Coldea, plus o parte din societatea civilă, cea dependentă de finanţări din străinătate. Acestora li s-au adăugat şi câteva canale mediatice de forţă ceva mai mică decât Antena 3 şi RTV. În plus, din penitenciarul Jilava, Adrian Năstase a început şi el un soi de publicistică de apărare şi călăuzire a opiniei publice. Deţinutul contra sistemului de Justiţie, condamnatul contra completului de judecată, fostul premier contra actualului preşedinte. Ziarele şi televiziunile s-au arătat mândre să găzduiască această dispută purtată din penitenciar cu Palatul Cotroceni şi cu Palatul de Justiţie. Antena 3 a plusat şi chiar a dat lucrurilor o dimensiune de proces politic. Şi a făcut asta cu aerul că şi procesul în curs al lui Dan Voiculescu este în aceeaşi situaţie de război politic. Din confruntarea Dan Voiculescu (Antena 3) cu Traian Băsescu s-au născut şi confruntarea Antena 3 cu Parchetul General, precum şi cea dintre Antena 3 şi CSM. În câteva zile, România s-a transformat într-un teatru de luptă pro şi anti în cazul Năstase. Puţin a mai lipsit ca de la Jilava să curgă interviurile şi dezbaterile cu Gigi Becali, cu Cătălin Voicu sau cu Iacobov, într-un studio de televiziune specializat. Adică pro şi anti Justiţie, pentru mulţi, tot una cu pro şi anti Traian Băsescu. O precizare necesară. Ambele tabere, mari susţinătoare ale statului de drept, se trag din aceeaşi rădăcină numită Partidul Comunist Român şi din instituţiile sale de sprijin. Din acest punct de vedere, diferenţele între părţi sunt ca şi inexistente, în ciuda faptului că una se socoate de stânga iar cealaltă de dreapta.

Prima greşeală mare a venit de la Victor Ponta. Acesta a contestat decizia ÎCCJ, socotind-o ca pe o sentinţă dată de Traian Băsescu. Toate declaraţiile sale au fost înţelese ca fiind pro domo. Adică în favoarea profesorului şi mentorului său Adrian Năstase. Ceea ce, politiceşte vorbind, se mai poate explica, dar ca şi comportament de premier într-un stat de drept, nu. Liberalii s-au abţinut (în sfârşit, o mişcare deşteaptă), Ion Iliescu a făcut pasul înţelept de politician cu experienţă şi a refuzat să facă legătura între sentinţă şi disputa politică. Toate acestea l-au lăsat pe Victor Ponta într-un uriaş offside, vizibil şi de peste hotare. În acelaşi timp, nimeni nu poate fi ocolit de convingerea că Traian Băsescu trage sforile la DNA, la o parte din procurori, la anumite etaje ale sistemului de Justiţie, inclusiv la CSM. Întâlnirea din decembrie făcută de Adrian Bordea la Cotroceni împreună cu Oana Schmidt Hăineală a deschis calea alegerilor de la începutul acestei luni. Folosirea consilierilor de la Cotroceni în diverse cauze personale iarăşi nu mai poate fi tăgăduită. De ce a ales premierul să-l atace pe Traian Băsescu apărându-l de fapt pe Adrian Năstase şi cerând cuvântătorilor PSD să facă acelaşi lucru?

Disputa în jurul Justiţiei în care s-a mai amestecat şi Adrian Năstase cu ale sale panseuri postate pe blogul personal face ca începutul de an să fie confuz, plin de atacuri şi bâlbe, de interese şi sforării. Mulţimea de procese ajunse în faza pronunţării abia că mai măreşte tensiunea şi bănuielile.

Un început de an extrem de tensionat şi cum nu se poate mai rău pentru o ţară în care populaţia încă speră la o redresare economică şi la revigorarea monedei naţionale. Că de la restul nu se mai aşteaptă la mare lucru!