Muzeul Național de Artă al României (MNAR) a redeschis Sala Constantin Brâncuși, miercuri, 6 decembrie, în prezența Domnului Lucian Romașcanu – Ministrul Culturii și Identității Naționale, a Domnului Director Liviu Constantinescu, a Domnului Director Științific Octavian Boicescu și a echipei de specialiști MNAR. Alături de aceștia au fost de față invitați ai corpului diplomatic și personalități ale vieții culturale românești.
După o întrerupere de aproape un an, Muzeul National de Artă al României, deținător al celor mai multe opere de Constantin Brâncuși din România, reintroduce în circuitul expozițional 14 lucrări ale marelui artist, reprezentative pentru perioada de formare și pentru cea de tranziție către stilul sintetic care l-a consacrat.
Ambianța scenografică inovatoare pune accentul pe drumul parcurs de Brâncuși de la o reprezentare realistă la „sculptura ca idee”, invitând publicul să redescopere opere iconice precum Somnul, Danaidă și Rugăciune. Acestora li se alătură, într-un parcurs cronologic, Cumințenia Pământului, operă de referință în creația sculptorului, aflată astăzi în proprietate privată.
Vizitatorii vor redescopei astfel operele marelui sculptor într-un nou context expozițional, gândit astfel încât să ofere publicului o experiență unică și vor putea admira lucrările: Somnul, Danaida, Macheta pilonului Porţii Sărutului, Scaun, Cap de copil, Supliciul, Prometeu, Inginerul Ion Georgescu-Gorjan, Schiţă pentru portretul generalului Carol Davila, Bustul pictorului Dărăscu, Rugăciunea şi Bustul lui Pere Stănescu.
Noua expunere prezintă și o lucrare de grafică – un Nud feminin care va rămâne o perioadă limitată în expoziție din motive de conservare. Aceasta va fi expusă câte trei luni pe an și face parte din patrimoniul muzeului – Cabinetul de Gravură și Desen.
„Eu, cu noul meu, vin din ceva care este foarte vechi.”
Constantin Brâncuși (1876 – 1957) este considerat astăzi un reper indiscutabil al modernismului, un deschizător de drumuri pentru cele mai importante direcții ale sculpturii post-moderne și contemporane.
Conceptul expozițional aparține societății de arhitectură Abrupt Arhitectura, alături de Creativ Flooring, Aedificia Carpați, Rombigal, SHO-SHA Adertising, iar expunerea operei Cumințenia Pământului a fost posibilă datorită sprijinului acordat de Banca Transilvania și Asociația Prietenii MNAR.
Sala Constantin Brâncuși face parte din expozitia pemanentă a muzeului, fiind amplasată la etajul al doilea al Galeriei Naționale – Galeria de Artă românească Modernă.
Ministrul Culturii şi Identităţii Naţionale, Lucian Romaşcanu, a afirmat cu acest prilej:
„Fiindcă am fost întrebat foarte des, iarăși spun că demersurile de achiziție nu s-au închis definitiv, avem discuții cu reprezentanții proprietarilor și avem chiar niște pași concreți pe care îi vom face privind evaluarea. Sperăm la un moment dat să ajungem la o concluzie pentru că așa este firesc și concluzia eu sper să fie cea de achiziție, dar nu vreau să mă antepronunț până nu avem o evaluare corectă și concretă”.
El a precizat că lucrarea va putea fi expusă, conform contractului actual de comodat, până în februarie și speră că acest contract va fi prelungit.
„Reușim să îl redăm într-o formă extrem de bună, plăcută, frumoasă pe Brâncuși vizitatorilor adăugând pieselor pe care Muzeul Național de Artă le avea deja și celebra Cumințenia Pământului. (…). Este un contract între Ministerul Culturii și proprietari. Eu zic că este un contract cu beneficii de ambele părți și beneficiul cel mai mare este că această sculptură importantă poate fi văzută de oameni și îmi doresc — sigur, preluând toate sarcinile necesare cu asigurarea, cu paza și așa mai departe — să avem această sculptură expusă și pe toată durata anului Centenarului și nu numai (…) Legat de ceea ce se întâmplă aici, statul român de atunci a greșit față de Brâncuși, statul român de acum, cu mijloacele pe care le are, încearcă să răscumpere aceste greșeli și să-l redea pe Brâncuși universalității cu rădăcinile lui românești”.
Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.