Brâncuși: „Vînduții de la București”

Brâncuși: „Vînduții de la București”

Cornel Nistorescu este un jurnalist, scriitor și editorialist român cunoscut pentru stilul său critic și analitic. A condus publicații importante precum Evenimentul Zilei și Cotidianul, influențând presa postdecembristă prin opinii ferme și investigații curajoase.

Brâncuși: „Vînduții de la București”

 

Pe 22 ianuarie, în Anul Brâncuşi, Academia Română, prin pana președintelui Ioan Aurel Pop (de data aceasta, nu mai semnează „biroul”), a găsit de cuviință ca la împlinirea a 150 de ani de la nașterea lui Constantin Brâncuși să transmită un comunicat privitor la o frecventă alegație legată de intenția sculptorului de a dona lucrările și atelierul său din str. Impasse Ronsin nr. 11 din Paris.

La finalul comunicatului, Ioan Aurel Pop scrie:

Constantin Brâncuși nu a avut niciodată intenția să lase moștenirea sa artistică unui stat cu regim comunist stalinist, unei Românii proletcultiste, cu trupe sovietice staționate pe teritoriul său. Prin urmare, Academia Română nu a refuzat vreodată găzduirea de către
România a patrimoniului Constantin Brâncuși aflat la Paris!”.

Adevărat! Pe 12 aprilie 1956, Constantin Brâncuși declara în fața notarului:

„Aduc la cunoștiință și declar că aceasta este Voința Mea Ultimă și Testamentul meu ultim…… Donez conținutul atelierelor mele Guvernului Franței, reprezentat de Musee National d’Art Moderne, să fie pentru totdeauna al lui, cu excepția numerarului care va reveni moștenitorilor mei. (Pictorii Alexandru Istrati și Natalia Dumitrescu – n.red). Donația este făcută înțelegînd că guvernul Franței va amenaja la Musee National d’Art Moderne un atelier care va conține lucrările mele, terminate și neterminate, precum și mobilierul și sculele..”.

Prin testamentul olograf al artistului, Franța a dobîndit, prin Muzeul Național de Artă Modernă, 230 de opere și socluri, 41 de desene și aproximativ 1600 de fotografii și clișee, unelte și piese de mobilier.

Peste aproape 2 săptămîni, la o plimbare cu Alexandru Istrati și Natalia Dumitrescu, într-o farmacie din cartier, Constantin Brâncuși s-a cîntărit și măsurat. Avea 65 de kilograme și 162 cm. Sunt consemnate și propozițiile sale din zilele premergătoare obștescului sfîrșit. El ar fi spus că „moare neîmpăcat sufletește fiindcă nu pot să- mi dau sufletul în țara mea”.

Legăturile sale cu țara erau profunde, dar numai mentale și sufletești direct, mai ales prin Alexandru Istrati și Natalia Dumitrescu. În perioada sa ultimă, a fost vizitat și de Mircea Bălănescu, ambasadorul României la Paris.
Se pare că doar în nume propriu. Ambasadorul i-ar fi relatat că la București se pregătește o expoziție omagială cu prilejul împlinirii vîrstei de 80 de ani. Se mai afirmă că ambasadorul Mircea Bălănescu i-ar fi adresat invitația de a veni în România, dar Brâncuși ar fi refuzat, spunînd că n-are ce discuta cu „vînduții de la București, care distrug țărănimea și i-au vîndut pe români rușilor”.

Și ambasadorul Mircea Bălănescu, ultimul oficial român care l-a vizitat pe Brâncuși, a catalogat drept „falsuri grosolane” afirmația celor care susțineau că sculptorul ar fi oferit guvernului român averea sa de la Paris.
A rămas doar o legendă care poartă în ea legăturile sale magice cu țara. Nu cu statul, nu cu „vînduții de la București”. De altfel, între „vînduți” erau și academicieni celebri, candidați insistenți la eternitate. Dar despre dezbaterile acestora președintele Academiei Române nu spune mare lucru.

Reproduc pasajul din comunicatul președintelui Academiei Române:

„Procesul verbal al ședinței Secțiunii de Știința Limbii, Literatură și Artă a Academiei Române din 7 martie 1951, invocat de către cei ce susțin, fără nici o bază documentară, existența unei oferte de donație, consemnează, de fapt, desfășurarea unei ședințe obișnuite, care începe cu prezentarea raportului de activitate pe luna precedentă și continuă cu o discuție între membrii secției despre opera lui Paciurea și Brâncuși, privite în cadrul distincției care se făcea în epocă între realism și formalism. Opiniile participanților sunt uneori doar subiective, alteori conjuncturale și oportuniste, în acord cu ideologia epocii. „Realismul socialist” – curentul artistic promovat de ideologii regimului adus pe tancurile sovietice și susținut de instrumentele lor din România – era incompatibil cu arta brâncușiană”.

Ce vrea academicianul Ioan Aurel Pop, un cunoscut propagandist al istoriei, cu operă în materie de promovare și popularizare? Să scoată Academia Română din rahatul în care au băgat-o predecesorii săi în anii de proletcultism și să-și agațe și el numele de al marelui
sculptor.

Pentru cei care nu știu mare lucru din trecutul Academiei Române și nici discuțiile purtate în Secția de Limbă, Literatură și Artă și nu cunosc conținutul „dezbaterilor” din 7 martie 1951, reproduc transcrierea făcută după manuscrisul existent în arhivele Academiei, așa cum am publicat-o noi în Cotidianul din data de 18 februarie 2015. Reproduc articolul meu semnat cu pseudonim și transcrierea respectivului proces verbal.

„Prima execuție a lui Constantin Brancuși
Un proces verbal al unei ședințe din 1951 a Secțiunii de Știința Limbii Literatură și Arte s-a transformat într-un un document de istorie întunecată. Academicieni și intelectuali români de prima mînă, universitari cu greutate și pretenții participă la unul dintre cele mai anticulturale momente din istoria Academiei Române: o dezbatere legată de opera lui Constantin Brâncuși. Ea a avut loc în urma ofertei sculptorului român de a lăsa moștenire statului roman circa 200 de lucrări și atelierul sau din Impasse Ronsin no 10. Academicienii și intelectualii români au respins oferta lui Brâncuși și astfel o importantă parte a moștenirii Brâncuși a ajuns în proprietatea statului francez.
Ce a putut face politica din academicieni, din Academie și din arte vedem abia acum, cînd ”omul nou” s-a făcut praf iar ”viitorul luminos” din anii comunismului s-a întunecat demult.
(Irina Răuț)

„Proces verbal Nr. 10
al sedinței din 7 martie 1951
Ședința este prezidată de tov. Acad. M. Sadoveanu
Participă: Acad. Gh. Călinescu, I.Iordan, Camil Petrescu, Al.Rosetti, Al.Toma, G. Oprescu, Jean Al.Steriadi, V. Eftimiu și tov. Geo Bogza, Prof.Al. Graur, Prof. I. Jalea, I.Panaitescu-Parpessicius și K.H. Zambaccian.
Și-au scuzat absența tov. Acad. Gala Galaction și tov. Lucian Grigorescu.
1. Se citește procesul-verbal al ședinței din 28 Februarie a.c., care se aprobă.
2. Tov. Acad. I. Iordan depune raportul de activitate pe luna Februarie 1951 al Institutului de Lingvistică și tov. Acad.G. Oprescu depune procesul-verbal al ședinței din 1 Martie a.c a Institutului de Istoria Artei.
3. Tov. Prof. Jalea dă citire unei note de completare a comunicării D-sale asupra sculptorului C. Brâncuși, prezentând și numeroase planșe și publicații cu reproduceri din Brâncuși.
Rezumând ideile din comunicarea D-sale anterioară asupra cărții lui Sobolev ”Teoria leninistă a reflectării și artă ” în care se pune problema formalismului în artă, tov. Jalea amintește că citase pe Paciurea și Brâncuși ca exemple de formalism în sculptură la noi.

Fiind cazul tipic al unui artist de talent care oscilează între realism si formalismul extrem, cazul Brâncuși trebuie să fie discutat pentru că ridică probleme importante.
Tov. Acad. Călinescu  ia notă asupra comunicării tov.Prof. Jalea, constată că Brâncuși nu poate fi considerat un creator în sculptură fiindcă nu se exprimă prin mijloacele esențiale și caracteristice acestei arte. D-sa clarifica notiunea de realism, in sensul vederilor
creatorilor de artă sovietici, ca o transpunere pe plan superior a realitații și nu ca o reproducere fotografica a ei, asa cum e inteles în mod stângiat.
D-sa încheie aratand inutilitatea continuarii discutiilor asupra lui Brâncuși.
Tov. Acad Oprescu spune că nota tov. Călinescu a lămurit o serie de chestiuni importante.
D-sa arată datele si faptele citate de D-sa cu privire la Brâncuși, o figură mai puțin cunoscută, arată lipsa lui de sinceritate, și îl ilustrează ca pe un om de talent și de mari sperante în prima parte a activitatiilor sale, dar care, sub influenta unor sculptori la modă la Paris, care cultivau indifenitul si a cubismului, speculând prin mijloace bizare gusturilor morbide ale societatii burgheze.

Tov. Acad. V. Eftimiu, precizează că tov.Jalea a intentionat prin comunicarea D-sale sa reabiliteze operele valabile ale lui Brâncuși.
Tov. Prof. Graur este impotriva acceptarii în Muzeul de Artă al R.P.R a operelor sculptorului Brâncuși, în jurul căruia se grupează antidemocrații în artă. D-sa cere ca în secțiune să se discute pe viitor probleme rezolvate si publicate de autorul comunicării și propuse spre
discutare Secțiunii.
Tov. K. Zambaccian și Acad. Victor Eftimiu revenind la sculptorul Paciurea arată că ”himerele” acestuia au fost un protest împotriva realităților de atunci și că Paciurea a terminat ca realist cu busturile printre care se numară acela al lui Tolstoi.
Tov. Acad. Camil Petrescu relevă meritul comunicării tov. Jalea de a fi prilejuit discuții interesante și de a fi deschis probleme de o semnificație deosebită.

D-sa anunță că, în ședința viitoare își propune să precizeze câteva nuanțe asupra
formalismului în artă.
Sedinta se ridică la orele 19:00
Secterariatul sectiunii
Acad. Mihail Sadoveanu”

Distribuie articolul pe:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.

43 comentarii

  1. Sculptura? … Poezie! Sculptura este poezie cu alt fel de exprimare a trairilor autorului. Poetii, sculptorii, muzicienii… au modul lor de a privi. Brancusi a fost inspirat de sfiiciunea fetei din Craiova lui.
    ” …Piesele sale figurează şi astăzi în repertoriul multor teatre din lume: Paris, Zurich, Helsinki, Copenhaga.
    A fost premiat, citit în zeci de limbi, jucat pe marile scene ale lumii. A scris enorm, a pictat, a călătorit.
    Un autor care ar fi meritat Nobelul, astăzi e aproape uitat în școli.
    A fost un român prieten al marilor romancieri universali.
    Un geniu.”
    Cine? Marin Sorescu

    S-a deschis prima farmacie care vinde poezii ca tratament pentru alinarea durerilor sufletești și a grijilor.

  2. Subdiviziile i u d e se ocupau de cazuri simple cum era La biş. Nk vdul se ocupa de otr viri ca si azi cazul lui Marin Preda sau Constantin Tanase iubitori de legiune. Marele sculptor alt iubitor, a simtit ca nu vrea sa fie martirizat pana nu termina opera. A ales Franta fara sa se murdareasca ca Sadoveanu sau sa fie murdarit.

  3. @ Domnu’ Nistorescu, dacă ați considera despre domnul Funeriu că ”umblă” cu, ”lozinca”, ,,Nu vrem bani, nu vrem valută, vrem ca Putin ”să ne-ajute” !” , observați deci, că a fost și un ”favorit” al comuniștilor , care ”a fugit de bine” ?

  4. Maestre , asigur romănii de toată prețuirea operei Marelui Brîncuși și de respectul pentru valoarea publicistică a domniei voastre și amintesc o zicală neaoșă … ,, Unde e carte multă , e și prostie multă ,,

  5. Cumintenia pamantului a fost modelata cu scopul sugerat prin netezimile ondulat-iradiante de a ne face sa uitam o clipa de fero citate a unor pamanteni…

  6. Intelectualii nu sunt chiar cei mai curajosi oameni. Intr-un regim de teroare ei incearca doar sa supravietuiasca. Anul 1951! Ce aproape erau alte terori, 1938, 1944…Prin ce trecusera!

  7. Ce face azi Ilie SARACIE și Nicușor MUCEA, este *AUSTERITATE sub denumirea de REFORMA* pentru amagit-prostit „MAMALIGARII” !!.

  8. iohannu cu nevasa Carmen, profesoara la catedra, luau curentul dala stalp in teleorman spune:

    Canada’s Mark Carney Drops Truth Bomb, Epstein Class Have Been Looting Our Nations, & Masses Cheered [HBpKpj2u_C4].mp4
    ;
    Glenn Diesen: NATO’s War of Choice – The Sabotage of the Istanbul Negotiations [VnL4s-b6hxo].mp4
    ;
    STRIKING IRAN: WHERE’s THE PLAN? ⧸fmr CIA An.alyst Larry Johnson [WJXAkNEwxDY].mp4
    ;
    BALTOPS22 (nato Baltic Operations 2022)
    These countries will exercise a myriad of capabilities, demonstrating the inherent flexibility of maritime forces. Exercise scenarios include amphibious, gunnery, anti-submarine, air defense, and mine clearance operations, as well as explosive ordnance disposal, unmanned underwater and surface vehicle exercises, and medical responses.
    https://www.navalnews.com/naval-news/2023/06/baltops-2023-exercise-kicks-off-in-the-baltic-sea/
    Participating nations include Belgium, Canada, Denmark, Estonia, Finland, France, Germany, Italy, Latvia, Lithuania, the Netherlands, Norway, Poland, Portugal, Romania, Spain, Sweden, Türkiye, the United Kingdom, and the United States.

  9. Canada’s Mark Carney Drops Truth Bomb, Epstein Class Have Been Looting Our Nations, & Masses Cheered [HBpKpj2u_C4].mp4
    ;
    Glenn Diesen: NATO’s War of Choice – The Sabotage of the Istanbul Negotiations [VnL4s-b6hxo].mp4
    ;
    STRIKING IRAN: WHERE’s THE PLAN? ⧸fmr CIA An.alyst Larry Johnson [WJXAkNEwxDY].mp4
    ;
    BALTOPS22 (nato Baltic Operations 2022)
    These countries will exercise a myriad of capabilities, demonstrating the inherent flexibility of maritime forces. Exercise scenarios include amphibious, gunnery, anti-submarine, air defense, and mine clearance operations, as well as explosive ordnance disposal, unmanned underwater and surface vehicle exercises, and medical responses.
    https://www.navalnews.com/naval-news/2023/06/baltops-2023-exercise-kicks-off-in-the-baltic-sea/
    Participating nations include Belgium, Canada, Denmark, Estonia, Finland, France, Germany, Italy, Latvia, Lithuania, the Netherlands, Norway, Poland, Portugal, Romania, Spain, Sweden, Türkiye, the United Kingdom, and the United States.

  10. Canada’s Mark Carney Drops Truth Bomb, Epstein Class Have Been Looting Our Nations, & Masses Cheered [HBpKpj2u_C4].mp4
    ;
    Glenn Diesen: NATO’s War of Choice – The Sabotage of the Istanbul Negotiations [VnL4s-b6hxo].mp4
    ;
    STRIKING IRAN: WHERE’s THE PLAN? ⧸fmr CIA An.alyst Larry Johnson [WJXAkNEwxDY].mp4
    ;
    BALTOPS22 (nato Baltic Operations 2022)
    These countries will exercise a myriad of capabilities, demonstrating the inherent flexibility of maritime forces. Exercise scenarios include amphibious, gunnery, anti-submarine, air defense, and mine clearance operations, as well as explosive ordnance disposal, unmanned underwater and surface vehicle exercises, and medical responses.
    https://www.navalnews.com/naval-news/2023/06/baltops-2023-exercise-kicks-off-in-the-baltic-sea/
    Participating nations include Belgium, Canada, Denmark, Estonia, Finland, France, Germany, Italy, Latvia, Lithuania, the Netherlands, Norway, Poland, Portugal, Romania, Spain, Sweden, Türkiye, the United Kingdom, and the United States.

  11. Canada’s Mark Carney Drops Truth Bomb, Epstein Class Have Been Looting Our Nations, & Masses Cheered [HBpKpj2u_C4].mp4
    ;
    Glenn Diesen: NATO’s War of Choice – The Sabotage of the Istanbul Negotiations [VnL4s-b6hxo].mp4
    ;
    STRIKING IRAN: WHERE’s THE PLAN? ⧸fmr CIA An.alyst Larry Johnson [WJXAkNEwxDY].mp4
    ;
    BALTOPS22 (nato Baltic Operations 2022)
    These countries will exercise a myriad of capabilities, demonstrating the inherent flexibility of maritime forces. Exercise scenarios include amphibious, gunnery, anti-submarine, air defense, and mine clearance operations, as well as explosive ordnance disposal, unmanned underwater and surface vehicle exercises, and medical responses.
    https://www.navalnews.com/naval-news/2023/06/baltops-2023-exercise-kicks-off-in-the-baltic-sea/
    Participating nations include Belgium, Canada, Denmark, Estonia, Finland, France, Germany, Italy, Latvia, Lithuania, the Netherlands, Norway, Poland, Portugal, Romania, Spain, Sweden, Türkiye, the United Kingdom, and the United States.

  12. puscarii da tortura in romeniea facute da dziganu basescu, contrar Constitutiei pacare a jurat sa o APERE spune:

    BALTOPS22 (nato Baltic Operations 2022)
    These countries will exercise a myriad of capabilities, demonstrating the inherent flexibility of maritime forces. Exercise scenarios include amphibious, gunnery, anti-submarine, air defense, and mine clearance operations, as well as explosive ordnance disposal, unmanned underwater and surface vehicle exercises, and medical responses.
    https://www.navalnews.com/naval-news/2023/06/baltops-2023-exercise-kicks-off-in-the-baltic-sea/
    Participating nations include Belgium, Canada, Denmark, Estonia, Finland, France, Germany, Italy, Latvia, Lithuania, the Netherlands, Norway, Poland, Portugal, Romania, Spain, Sweden, Türkiye, the United Kingdom, and the United States.
    ;
    altminteri nimic pierdut, va loati curent dala stalp si haine cu pisica

  13. BALTOPS22 (nato Baltic Operations 2022)
    These countries will exercise a myriad of capabilities, demonstrating the inherent flexibility of maritime forces. Exercise scenarios include amphibious, gunnery, anti-submarine, air defense, and mine clearance operations, as well as explosive ordnance disposal, unmanned underwater and surface vehicle exercises, and medical responses.
    https://www.navalnews.com/naval-news/2023/06/baltops-2023-exercise-kicks-off-in-the-baltic-sea/
    Participating nations include Belgium, Canada, Denmark, Estonia, Finland, France, Germany, Italy, Latvia, Lithuania, the Netherlands, Norway, Poland, Portugal, Romania, Spain, Sweden, Türkiye, the United Kingdom, and the United States.

  14. cu puscarii da tortura unde a omorat om, curent dala stalp, haine cu pisica etc etc ‘Investitii Straine’ etc? De ce nu va ie rusine ba, credeti ca scapati daca mergeti piano usurel cu mobila sa nu faceti valuri?
    ;
    nu scapati niciunu taica, cam vorbit io cu ei
    ;
    veti fi scosi afara pa rigole, discutati atunci
    ;
    BALTOPS22 (nato Baltic Operations 2022)
    These countries will exercise a myriad of capabilities, demonstrating the inherent flexibility of maritime forces. Exercise scenarios include amphibious, gunnery, anti-submarine, air defense, and mine clearance operations, as well as explosive ordnance disposal, unmanned underwater and surface vehicle exercises, and medical responses.
    https://www.navalnews.com/naval-news/2023/06/baltops-2023-exercise-kicks-off-in-the-baltic-sea/
    Participating nations include Belgium, Canada, Denmark, Estonia, Finland, France, Germany, Italy, Latvia, Lithuania, the Netherlands, Norway, Poland, Portugal, Romania, Spain, Sweden, Türkiye, the United Kingdom, and the United States.

  15. de ce nu bagat pa romaneste numai, ba, romuneste te halesc, ca sa stie toata lumea

  16. daia ati ajuns chacatu europei ba, toata europa stie ca voi loati curent dala stalp, haine cu pisica etc

  17. daia ati ajuns chacatu europei ba, toata europa stie ca voi loati curent dala stalp, haine cu pisca etc

  18. tara da chacat sinumai chacat, neam da chacat

  19. tara da chacat sinumai chacat, neam da chacat

  20. astia cred cai carterinca, parlamentele in vest au declarat la TV si in ziare, ca sunteti pericol la securitatea nationala, pa une va duceti voi
    ;
    exemplu, can va asezati pa bancile lor pa strazi sau parcuri, au batut cuie si pus tzepi care sa va opreasca. Popullatia e foarte nemultumita
    ;
    au publicat ca daca popullatia e nemultumita, au voie sa va impuste. Nu manac chacat. Au bagat legi speciale numa pantru voi.

  21. astia cred cai carterinca, parlamentele in vest au declarat la TV si in ziare, ca sunteti pericol la securitatea nationala, can va asezati pa bancile lor
    ;
    au batut cuie si pus tzepi care sa va opreasca
    ;
    si au spus direct la TV, ca daca popullatia e nemultumita, au voie sa va impuste. Nu manac chacat. Au bagat legi speciale numa pantru voi.

  22. astia cred cai carterinca, parlamentele in vest au declarat la TV si in ziare, ca sunteti pericol la securitatea nationala, can va asezati pa bancile lor
    ;
    au batut cuie si pus tzepi care sa va opreasca
    ;
    si au spus direct la TV, ca daca popullatia e nemultumita, au voie sa va impuste. Nu manac chacat. Au bagat legi speciale numa pantru voi.

  23. astia cred cai carterinca, vestul ca declarat la TV si in ziare, ca sunteti pericol la securitatea nationala, can va asezati pa bancile lor
    ;
    au batut cuie si pus tzepi care sa va opreasca
    ;
    si au spus direct la TV, ca daca popullatia e nemultumita, au voie sa va impuste. Nu manac chacat. Au bagat legi speciale numa pantru voi.

  24. @ altfel decit… -iata inca una veche dar parca mai actuala : „Romanul se culca flamind si se trezeste dator!”Auguri.

  25. @ Nistorescu, ai publicat doar de Funeriu, de Naumescu și ați doctori în științe nu ai publicat dacă le dai sporuri ?

    1. Ce-i aia spor, le pune drojdie in salariu ? Pentru ce, ca vrea el sa aiba prefixul dr. in fata numelui ? Romania n-are vreo obligatie pentru acesti imateriali inchipuiti cu frica intr-un inexistent ! Sa puna mana pe munca, munca-mi-ar !

  26. In anii ’70-’80, geto-dacu asta scool lit de Par Tid ii dadea branc ciur ri si-l Cotono Gea pe Brancushi…

  27. Tataie Ali Comicul.,de ‘mostenirea Gojdu’ce mai sti?s-au nu sti cine a fost …da,da,da..ai alte sarcini..

  28. De ce noi ne mândrim cu capodopera „Cumințenia pământului „? Ce înseamnă să fii cuminte pentru o națiune?

    1. Cumintenia pamantului este o expresie locala, un regionalism. Poate fi si frumusetea pamantului sau rautatea pamantului dupa cum se poate spune nu-l mai incape pamantul de rau ce este sau altceva in sensul nu mai exista pe pamantul acesta ceva asemanator.
      Sculptura reprezinta o femeie intr-o pozitie care sugerează cumintenia. Are picioarele stranse si bratele peste piept.

    1. De vreo 14 ani merg vara, in jur de 1 Iulie in Franta, in plimbare, cu auto, pe cele mai lungi rute, in sens anti-orar. De fiecare data, la intoarcere, constat cat de adevarate sunt spusele lui Brancusi.

  29. „Cand am plecat (la Paris), v-am lasat saraci si .rosti, iar cand m-am intors, v-am gasit mai saraci si mai .rosti” ! In fiecare an, la fiecare verificare, a iesit acest rezultat …

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *