Cum a ajuns România să achiziționeze vaccinuri anti-COVID în exces și de ce a pierdut procesul cu Pfeizer. Ce spun Cîțu și Voiculescu ANALIZĂ

Mecanismul de achiziție al vaccinurilor anti-COVID la nivelul Comisiei Europene

În luna iunie 2020, Comisia Europeană a dezvoltat un mecanism de achiziție centralizată a vaccinurilor pentru întreaga comunitate. În acel moment, vaccinul anti-COVID nu exista, dar mai mulți producători lucrau intens pentru dezvoltarea sa.

Mecanismul pus la punct de Comisie prevedea ca fiecărei țări să-i fie alocate o anumită cotă, în funcție de populație (denumită cotă pro-rata). Conform calcului, României îi revenea o cotă de 4,26%.

Sub presiunea momentului și a evoluției imprevizibile și explozive a pandemiei, oferta trebuia aprobată sau respinsă (opt-out), într-un termen foarte scurt. Statele trebuiau să decidă, în numai 5 zile, dacă acceptă sau nu oferta. În cazul în care o acceptau, trebuiau să cumpere toată cantitatea alocată, fără posibilitatea reducerii ei.

Comisia Europeană a constituit, tot în acest scop, un Comitet European de Vaccinare, format din reprezentanți ai tuturor statelor membre. România a fost reprezentată, în acest comitet, de către Cătălin Țucureanu, cercetător al Institutului Cantacuzino și consilier onorific al lui Andrei Baciu, secretar de stat în Ministerul Sănătății.

Structura mecanismului la nivel național

La nivel național, pentru a administra coordonarea întregii problematici a campaniei de vaccinare, a fost constituit Comitetul Național de Coordonare a Activităților privind Vaccinarea (CNCAV). Comitetul era un organism interministerial și se afla în subordinea Secretariatului General al Guvernului și era coordonat de către prim-ministrul României. Președintele CNCAV a fost desemnat medicul militar Valeriu Gheorghiță. Vicepreședint era Andrei Baciu, secretar de stat în Ministerul Sănătății.

Din documentele obținute de G4Media, rezultă că fa ctorul decizional privind achiziția de vaccinuri se afla la nivelul prim-ministrului (Florin Câțu, în acest caz).

Propunerile îi erau înaintate premierului de către președintele și vicepreședintele CNCAV, respectiv Valeriu Gheorghiță și Andrei Baciu, care preluau informațiile de la Cătălin Țucureanu, cel care participa la ședințele Comitetului European de Vaccinare.

Premierul avea la dispoziție 5 zile pentru a aproba sau a transmite un refuz decizional. În cazul în care nu formula un refuz explicit, Comisia Europeană considera că achiziția a fost aprobată. Din documente reiese că Florin Câțu își dădea acceptul și accepta achiziția în aceeași zi.

Mecanismul a funcționat până în luna mai 2022, când CNCAV s-a desființat, iar toate prerogativele sale au fost transferate către Ministerul Sănătății.

Contractul de achiziție al vaccinurilor Pfeizer, renegocierea și Amendamentul 5

Cel de-al doilea set de documente face lumină în ceea ce privește procesul de achiziție a vaccinurilor Pfeizer, așa cum reiese din din corespondența purtată în 2023 între ministrul Sănătății de atunci, Alexandru Rafila, prim-ministrul Nicolae Ciucă și ministrul de Finanțe, Marcel Boloș.

Discuția purtată are legătură cu achiziția a 39 de milioane de doze de vaccin de la compania Pfeizer. Acestea ar fi trebuit să asigure necesarul de vacinare pentru anii 2022 și 2023. Contractul a fost semnat în mai 2021, când prim-ministru era Florin Câțu, iar ministru al Sănătății era Ioana Mihăilă.

În luna decembrie 2022, pe fondul ameliorării semnificative a pandemiei de COVID, Comisia europeană a demarat discuții cu cei de la Pfeizer în vederea renegocierii contractului. Negocierile au luat sfârșit în 24 mai 2023, iar în tot acest timp, Comisia a ținut la curent toate statele membre cu evoluția discuțiilor.

În cele din urmă, renegocierea a avut ca rezultat adoptarea Amendamentului 5 la contract. Statele  care ar fi dorit să semneze acest amendament urmau să primească cantități mai mici de vaccin, eșalonate pe 4 ani, dar ar fi trebuit să plătească, la jumătate de preț, vaccinurile pe care le contractaseră inițial, dar nu mai doreau să le achiziționeze.

Termenul limită pentru adoptarea Amendamentului 5 era 24 mai 2023. În caz contrar, statele ar fi urmat să primească și să plătească pentru întreaga cantitate de vaccinuri contractată inițial.

România a pierdut banii pentru că nimeni nu și-a asumat o decizie privind adoptarea Amendamentului 5

Inițial, ministrul Sănătății de atunci, Alexandru Rafila, a refuzat atât respectarea contractului inițial, cât și acceptarea Amendamentului 5. În acest sens, Rafila a trimis o adresă către prim-ministrul Nicolae Ciucă în care propunea găsirea altor soluții la nivelul Comisiei Europene, care să nu împovăreze bugetele statelor membre.

Ulterior, Alexandru Rafila și-a nuanțat poziția. Cu 15 zile înainte de expirarea termenului-limită, la 9 mai 2023, Rafila a transmis o informare premierului Ciucă, căruia îi solicita să aleagă una din cele două variante disponibile pentru România:

• Să accepte Amendamentul 5, care ar fi presupus un efort bugetar de puțin peste 1 miliard de lei, din care aproape 300 de milioane plătibili în patru ani.
• Să refuze Amendamentul 5, caz în care România urma să plătească imediat aproape 1,9 miliarde de lei.

Prim-ministrul Nicolae Ciucă nu a luat, însă, nicio decizie. El a pus doar pe document rezoluția „SGG. Rog analiză și aviz DGJ” (Direcția Generală Juridică).

Informarea ministrului Rafila a fost transmisă, cel mai probabil, prin SGG și Ministerului Finanțelor, condus de Adrian Cîciu, care nu pare să fi răspuns.

Cel care a făcut-o a fost succesorul lui Cîciu, Marcel Boloș, în septembrie 2023, dar termenul limită expirase de patru luni.

Boloș susține, în răspunsul său, că atribuția ar trebui să revină exclusiv Ministerului Sănătății, dar la final a recomandat alegerea Variantei I, care ar fi avut un impact bugetar mai mic.

Răspunsul a venit însă prea târziu. Cum statul român ratase termenul-limită și a rămas în condițiile contractului inițial. Cum România nu a onorat contractul, compania Pfeizer a deschis la Bruxelles un proces împotriva statului român, pe care l-a și câștigat.

Florin Cîțu și Vlad Voiculescu au reacționat pe Facebook

Fostul premier, Florin Cîțu, a afirmat că informațiile care circulă în spațiul public sunt eronate. Cîțu susține că decizia finală privind achiziția de vaccinuri a fost dintotdeauna în sarcina Ministerului Sănătății, iar procedura nu a fost schimbată niciodată.

„Contractele au fost trimise doar la Ministerul Sănătății. Niciodată la premier sau la cabinetul premierului.”, se arată în finalul postării lui Florin Cîțu.

Fostul ministru al Sănătății, Vlad Voiculescu, îl contrazice însă, pe Florin Cîțu. El susține că, după 5 ani de controverse, adevărul iese la iveală prin intermediul documentelor.

Vlad Voiculescu neagă faptul că, din postura de ministru al Sănătății, ar fi fost implicat în lanțul decizional privind achiziția vaccinurilor anti-COVID. Voiculescu trasează schematic cine eras, de fapt inclus în acest lanț și face trimitere la documentele date publicității de către sursa citată.

„Lanțul de decizie: