Buna Vestire: Ziua în care cerul s-a unit cu pământul

De la 25 martie începe să curgă perioada de 9 luni, până la Crăciun, cât Fecioara Maria L-a purtat în pântece pe Iisus.

Buna Vestire: Ziua în care cerul s-a unit cu pământul

Sursa foto: doxologia.ro

De la 25 martie începe să curgă perioada de 9 luni, până la Crăciun, cât Fecioara Maria L-a purtat în pântece pe Iisus.

Buna Vestire este o sărbătoare a bucuriei și este prăznuită de credincioși pe data de 25 martie, în postul Paștelui (Postul Mare).

”Praznicul Bunei Vestiri este cunoscut în tradiția populară și sub denumirea de Blagoveștenie, fiind una dintre cele mai importante sărbători creștine și, de asemenea, prima sărbătoare ca vechime dedicată Maicii Domnului”, spune preotul paroh al Bisericii Sfântul Gheorghe-Nou, Emil Nedelea Cărămizaru, pentru Cotidianul.

”Praznicul Bunei Vestiri are ca element principal momentul în care Sfântul Arhanghel Gavriil îi aduce vestea cea mare Sfintei Fecioare Maria, că a fost aleasă să Îl nască pe Însuși Fiul lui Dumnezeu.

Astfel, din punct de vedere teologic, Buna Vestire reprezintă momentul apoteotic al Întrupării Domnului nostru Iisus Hristos”, explică pr. Cărămizaru.

Hotar între Vechiul și Noul Testament

”Marchează hotarul dintre Vechiul și Noul Testament. Este clipa în care planul de mântuire a omenirii începe să se împlinească prin acceptul Sfintei Fecioare Maria: <Fie mie după cuvântul tău!>, urmând astfel să devină Născătoare de Dumnezeu”, mai spune pr. Cărămizaru.

”Temeiul scripturistic al acestei sărbători este evidențiat în Evanghelia după Sfântul Apostol și Evanghelist Luca.

Spre deosebire de ceilalți evangheliști, Apostolul Luca nu începe relatarea Evangheliei sale cu Nașterea sau Botezul Domnului, ci cu alte două evenimente majore petrecute înaintea acestora:

Vestea nașterii Sfântului Ioan Botezătorul și Vestea nașterii Mântuitorului Iisus Hristos.

Citim chiar în primul capitol că, la șase luni după zămislirea Sfântului Ioan Botezătorul, Înaintemergătorul Domnului, Arhanghelul Gavriil a fost trimis din nou pe pământ, în orașul Nazaret din Galileea, la o fecioară cu numele Maria:

Şi intrând îngerul la ea, a zis: „Bucură-te, ceea ce eşti plină de har, Domnul este cu tine. Binecuvântată eşti tu între femei. Iar ea, văzându-l, s-a tulburat de cuvântul lui şi cugeta în sine: ce fel de închinăciune poate să fie aceasta?

Şi îngerul i-a zis: nu te teme, Marie, căci ai aflat har la Dumnezeu. Şi iată vei lua în pântece şi vei naşte fiu şi vei chema numele lui Iisus” (Luca 1, 28-31)”, explică pr. Cărămizaru.

Icoana Bunei Vestiri, la loc de cinste în biserici

”Icoana Bunei Vestiri este una dintre cele mai încărcate de simbolism în iconografia ortodoxă.

Ea nu este doar o simplă reprezentare artistică a unei scene biblice, ci o veritabilă <fereastră> către dogma întrupării lui Dumnezeu pe pământ.

Ea este reprezentată ca un dialog vizual între cer și pământ. Subliniază conceptul de sinergie (colaborare) între Creator și creație.

Dumnezeu nu forțează mântuirea, El trimite un mesager, iar mântuirea lumii depinde de acceptul liber al Fecioarei Maria: „Fie mie după cuvântul tău”, mai spune părintele.

Arhanghelul Gavriil  

este reprezentat de obicei în mișcare, în dinamică, cu un picior înainte, arătând faptul că tocmai a coborât din cer…

El ține în mână un toiag de pelerin, simbol al autorității de trimis al lui Dumnezeu, sau un crin, simbol al purității. Gestul mâinii îngerului este unul de binecuvântare și de rostire a veștii întrupării lui Hristos.

Sfânta Fecioara Maria

este surprinsă în această icoană într-o stare de smerenie și uimire. Ea este adesea așezată pe un tron, ce simbolizează demnitatea ei de Împărăteasă a Cerurilor, sau în alte reprezentări iconografice, stând în picioare.

Maica Domnului este adesea pictată ținând în mâini un ghem de lână roșie.

Conform tradiției pioase, ea torcea de-a pururea pentru catapeteasma Templului din Ierusalim.

Uneori apare o rază de lumină care coboară din cer spre Sfânta Fecioară Maria, care simbolizează lucrarea Duhului Sfânt, arătând că zămislirea Mântuitorului este o lucrare dumnezeiască.

Acest popas duhovnicesc este sărbătorit în fiecare an în Postul Mare al Sfintelor Paști, pe data de 25 martie, și este marcat în calendarul ortodox, din punct de vedere alimentar, cu dezlegare la untdelemn, vin şi peşte”, conchide preotul paroh al Bisericii Sfântul Gheorghe-Nou, Emil Nedelea Cărămizaru

 

Distribuie articolul pe:

1 comentariu

  1. Orice sărbătoare este legată de mersul naturii. Biserica, deși monoteistă, le-a dat nume creștin de sfinți unor sărbători și le-a schimbat de tot sau în parte înțelesul. Azi e Ziua Cucului, începe să cânte, pasăre ce vestește începutul primăverii. Mai degrabă a verii. La români lucrurile însemnate sînt dualiste; bine-rău, cald-frig (vară-iarnă), naștere-moarte. Totuși, cucul s-a putea să cânte doar peste 14 zile, adică ziua de 25 martie după Calendarul Iulian, pe stil vechi.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.