Noi promisiuni cu iz electoral. România ar putea obţine într-un an 30 de milioane de tone de porumb de pe două milioane de hectare de teren, după finalizarea programului de reabilitare a infrastructurii principale de irigaţii în anul 2027, adică o cantitate similară cu ceea ce produce în momentul de faţă la toate culturile de pe cele nouă milioane de hectare, susţine ministrul Agriculturii, Florin Barbu, conform Agerpres.
În ceea ce priveşte Canalul Siret-Bărăgan, un proiect început în anul 1986 pe râul Siret, între Barajul Călimăneşti şi Lacul Dridu, care trebuia să aibă o lungime de 198 de kilometri, ministrul Agriculturii a sustinut că lucrările vor începe în luna septembrie pe aproximativ 33 de kilometri, în prezent fiind aprobat studiul de fezabilitate cu indicatorii tehnico-economici şi lansată licitaţie pentru lucrări.
Construirea canalului Siret-Bărăgan urma să aducă beneficii economice pe trei planuri: asigurarea apei pentru irigaţii în Bărăgan, reducerea riscului producerii de inundaţii în lunca Siretului şi utilizarea sa ca rută pentru transportul naval de mărfuri. În anul 2012 se estima că pentru realizarea acestui proiect ar fi nevoie de o investiţie de 3,5 miliarde de euro, iar finalizarea sa ar fi putut asigura irigarea a 10% din terenul agricol al României. Acesta, însă, a intrat într-un proces de degradare continuă a lucrărilor aflate în diverse faze de execuţie, fiind necesară intervenţia de urgenţă prin lucrări de reabilitare, modernizare şi punere în valoare. În acest sens, Agenţia Naţională de Îmbunătăţiri Funciare (ANIF) consideră oportună demararea lucrărilor de execuţie la Canal magistral Siret – Bărăgan.
„Practic, în septembrie, încep lucrările pentru primii 33 de kilometri de canal, iar perioada de execuţie este de trei ani. Dacă vor fi asigurate resursele financiare de la bugetul de stat, eu cred că finalizarea canalului poate să fie până în 2030, adică unirea cu Dridu. Canalul Siret-Bărăgan va mai aduce un plus faţă de cele 2,2 milioane hectare prevăzute în programul de reabilitare a infrastructurii principale de irigaţii de aproape 380.000 de hectare, dar, mai mult de atât, la două amenajări care vor fi alimentate gravitaţional din Siret-Bărăgan nu mai trebuie să pompăm în treapta patru şi cinci de la Dunăre. Canalul Siret-Bărăgan dacă va fi finalizat în totalitate ar putea deservi în jur de 600.000 de hectare. Canalul este prevăzut în continuare pe acelaşi cote, inclusiv de transport. Costurile estimate în prezent pentru finalizarea Canalului Siret-Bărăgan sunt de aproape 800 de milioane de euro, până la unirea cu Dridu”, a adăugat şeful MADR.
Potrivit sursei citate, prin Planul Strategic (PS) pe Politica Agricolă Comună (PAC) 2023-2027 se mai pot face investiţii pentru realizarea de amenajări locale de irigaţii ceea ce ar mai aduce un plus la suprafaţa care ar putea fi irigată.
„Noi am prins în Programul Strategic o sumă de 100 de milioane de euro şi pentru realizarea de amenajări locale din toate sursele de apă care sunt atât ale Apelor Române, cât şi alte surse, pe care fermierii şi le-au constituit prin bazine de retenţie, adică de aprovizionare. Sunt proiecte de câte 500.000 euro, este lansată această sesiune. De asemenea, aproape 300.000 de hectare în România se irigă şi din canalele de desecare, unde Ministerul Agriculturii subvenţionează şi motorina şi curentul pentru irigare. Practic, dacă vom avea un sistem de irigaţii funcţional pe 2,2 milioane ha în 2027, plus Canalul Siret-Bărăgan, plus amenajările locale, plus irigarea prin desecare, întreaga suprafaţă care poate fi irigată se duce spre 3 milioane de hectare. În prezent, suprafaţa agricolă care poate fi irigată se ridică la 1,6 milioane de hectare şi avem peste 2.500 de kilometri de canale pline cu apă”, a mai spus Florin Barbu.
Potrivit datelor furnizate de ANIF, valoarea totală a lucrărilor realizate până în prezent pentru reabilitarea amenajărilor cuprinse în cadrul Programului Naţional de Reabilitare şi de Înfiinţare a Infrastructurii Principale de Irigaţii şi Infrastructurii de Desecare şi Drenaj se ridică la aproape 422 de milioane de euro.
Daca erati ATENTI, observati ca-i intr-un PROGRAM, deci partial sau total sunt din fomduri europene. Este adevarat ca sistemul de irigatii este planificat de pe vreamea cand in Romania existau oameni cu IQ si specialisti. Problema SECETEI a fost studiata de Dr. ing. Ion Țâru (1928-2023) in 44 de ani cercetare CP I dedicandu-se pana la sfarsitul vietii profesiei sale. A scris un trat despre Seceta sia adresat memori institutilor, pt salvarea Baraganului, unde au fost distruse sute de hectare prin grovuri, fiind specialist in ameliorarea solurilor saraturate. Totul INUTIL pt o Romanie decorticata. Petre Daea este tot din vechea generatie, pe care l-ati ridiculizat de cate ori ati putut pt ca nu era de a lui Catu-matu, Iohannis,Lucovid. A inteles necesitatea continuarii sistemului de irigatii. Romania poate hrani 80 de milioane daca este lasata sa faca agricultara. Ciolos e comisarul care a favorizat Franta si dezavantajat Romania. Politica UE a fost de limitare a productiei agricole. Ursula a incurajat deci o putem numi crescatoare de viermi, greieri, sperand sa transforme europenii din omnivori sau vegani in insectivori, prin reducerea agriculturii clasice. Trist este ca nu avem industrie alimentara pt a prelucra. Am inchis, vanzand fabricile de bere Ursus si Silva si am distrus plantatiile de hamei din Ardeal. Poate nu stiti, dintr-un kg de orzoaica se faceau 10 litri de bere.