Din tată-n fiu, trăitorii acelor locuri apropiate cetăților dacice nu au avut ideologi care să le insufle obsedante basme de adormit generații de-a rândul, vorbeau despre daci.
Ziua porților deschise la situl arheologic Sarmizegetusa Regia, 24 august 2024, a marcat și un secol de la primele săpături de cercetare arheologică sistematică în Sarmizegetusa Regia. Cu această ocazie, vizitatorii au văzut cele mai recente lucrării şi ultimele rezultate ale săpăturilor arheologice din cetatea dacică.
Înainte de vremea cercetării sistematice, prin anii 1865-1885, Ion Ștefănescu, fost pădurar, când venea de la Viena, istovit după ceasuri multe de mers călare, înainte să ajungă acasă, se oprea la Sarmisegetuza. Mângâia pietrele, mai îndepărta un strat de mușchi năpădit ici-colo, își strângea sumanul, poate cerceta ceva în zare și pornea spre ai lui.
Din tată-n fiu, trăitorii acelor locuri apropiate cetăților dacice, nu au avut ideologi care sa le insufle obsedante basme de adormit generații de-a rândul, vorbeau despre daci. Doamna Sabina Ivașcu – pictoriță, poetă, prozatoare -, născută la Cluj și a copilărit la Brad, Orăștie, Timișoara scrie rândurile de mai jos:
«Când venea străbunicul de la Viena»
Străbunicul meu din Munții Orăștiei nu a fost istoric, nu a fost dacolog, nici dacopat, nici legionar, nici comunist, nici popă.
Deși contemporan cu Hașdeu și Densusianu, nu i-a cunoscut și nici nu a apucat să citească articolele lor. Deci nu avea cine și cum să îl îndoctrineze. Preotul din sat care îi era si cumnat, nu ținea slujbe de pomenire a dacilor sau a regelui lor Decebal. Străbunicul Ion Ștefănescul a fost pădurar în Munții Orăștiei. În fine, generații mai școlite din neam, preferau să spună că a fost „inginer silvic”. Nu i-am văzut diploma așa că nu pot să mă pronunț asupra acestei dispute de familie. Dar știu de la fata lui, bunica mea, Valeria că atunci când venea de la Viena, istovit după ceasuri multe de mers călare, înainte să ajungă acasă, se oprea la Sarmisegetuza. Mângâia pietrele, mai îndepărta un strat de mușchi năpădit ici-colo, își strângea sumanul, poate cerceta ceva în zare și pornea spre ai lui.
Din tată-n fiu, trăitorii acelor locuri apropiate cetăților dacice, nu au avut ideologi care sa le insufle obsedante basme de adormit generații de-a rândul, despre daci.
Ei aveau pietrele.
Manifestări kitsch, indiferent că erau din vremea lui Carol al doilea sau gen „cântarea României”, nu existau la 1800, iar la 1500 nici atât!
Dragostea, venerația pentru ACELE PIETRE, s-a transmis din tată-n fiu fără intenția de a o transforma vreodată in aroganță sau împăunare deșartă.
Ardelenii s-au născut lângă acei „bolovani”, lângă acele ruine. Pentru ca atât a rămas, da!
Străbunicul Ion Ștefănescu, (1838-1918) pădurar și proprietar de păduri în Munții Orăștiei. Și-a învățat întâi copiii acasă să scrie, să citească și să socotească în limba română, apoi abia i-a trimis la școlile oficiale.
Scrisoarea ultimului soldat dac
Nu-i drept că dacii or fost săraci, ori proști. Ei or fost ca azi, de mai multe feluri – care gospodari, care mai lăsători, care beutori, care ocoși, care spurcați la gură, care cu frică de Zamolxe. Or fost, nu-i vorbă, și unii tare mișei. Da erau pricepuți cititori în mersul cerului și tare buni vindecători. Când Burebista o spus că trăbă făcută capitală la Sarmi, acolo s-o făcut, nu în altă parte! Cezar, împăratu’, o vrut să vină cu armata să strâce treburile lu Burebista da’ n-o mai apucat fiindcă o gașcă de senatori, între care și un băiat de suflet de-a lu’ Cezar l-or junghiat pă împărat mai rău decât să înjunghie porcu’. Să zâce că unii or numărat 23 de tăieturi, dacă nu mai multe, l-or tăiat mai ceva decât tăiem noi la coasă otava. Dup’ asta o vint Octavian August – mie-mi zâce Tavi, vedeț bine – o vint Scorilo, după el o vint Duras, și p’ ormă o ajuns Decebal reje.
Acuma, n-o să vă fac aici istoria dacilor da’ musai să vă spun cum o fost cu cartea, cum să zice mai pă domnește, cu scrisoarea, ultimului soldat dac, pă care bunu’ ăl bătrân o are în minte de la bunu-so, iar bunu-so de la nu să știe cine din vechime, de dinainte de-a veni turcii, tătarii și alții ca ei.
Noi am fost din tată-n fiu țărani. Care iobagi, care nu. Când niște domni de la Viena, pin 1800, or vrut să steie de vorbă cu oarece conte de-aci despre Pădurea de Salcâm, contele o zis că nu-i lămurită treaba și domnii de la Viena or plecat cum or vint. Dup’ aia o mai fost felurite întâmplări pân să vie colectivizarea. Atuncea, la colectivizare, unii și-or luat câmpii, alții or crezut c-or să capete pământul ălor de-și luară câmpii, dar n-o fost chiar așa. Care însă n-o avut mai mult de-o vacă și ceva miriște o rămas cu vaca aia și cu fânu ăla. Acuma, cu scrisoarea ultimei cătane din armata dacilor o fost așa: o lăsat scris cătră tăț urmașii lui, sau care or mai trăi pă pământu ăsta de lângă Pădurea de Salcâm, care nu-i departe de Sarmi, și nici de Costești, să facă cercetare și să răspundă la întrebarea lui. Întrebarea aia din scrisoarea transmisă din tată-n fiu, din moș în strămoș, era una sângură: ce le-o trăbuit romanilor din vremea lui Traian să benchetuiască 123[1] de zile după ce or câștigat răzbelu contra dacilor? Asta era scris în scrisoarea aia. Io am început să caut și să citesc pin cărți, ba și copchiii noști or citit mai multe ca noi. Ne place sa povestim sara că ce de aur or cărat de-aci romanii și dup’ aia austro-ungarii, și dup’aia rușii și tot așa. Da romanii or dus la Roma în anu ăla 106, care întregi cu aur și argint. În afară de asta o mai fost și trădătoru ăla de Bicilis care i-o dus pe romani la locul unde era comoara, îngropată sub un râu. 123 de dzâle or petrecut romanii de bucurie că i-or învins pe daci. Zece mii de gladiatori s-or luptat în arene că să-i distreze pe romani, unșpe mii de animale or fost fripte pentru chefurile fericiților învingători. Și dup’ aia, păntru ca să înceapă șantierul columnei – că or făcut și-on stâlp mare, numit “columna lu Traian” – or desființat un deal care era acolo, or nivelat pământu’ să facă loc columnei, auziț dumneavoastră, or ras un deal mare ca să nalțe columna! Înălțimea de patruzeci de metri[2] a columnei era fix înălțimea dealului pă care l-or bătucit pân l-or făcut una cu pământul!
Spune tu, Totoi, mai departe! Totoi nu știe, le încurcă! Spun eu! No, hai zi tu! Tăceți mă! Zi copchile că tu știi mai bine.
Păi o fost așa, că scrie pe columnă în latinește clar: “at declarandum quantae altitudinis mons et locus tantis operibus sit egestus*”. (”Pentru a se arăta cât de înalt era muntele și locul săpat cu eforturi atât de mari”-lat.)
Și asta-i acuma problema noastră: noi am moștenit de la cătana aia, de la soldatu’ dac o întrebare:
ce le-o trebuit romanilor din vremea lui Traian să benchetuiască 123 de zile după ce or câștigat răzbelu contra dacilor ?
Ce facem cu ea? Cu întrebarea? N-or fost dacii ăia, chiar așa niște nime-n drum.
Zic și Io.
Tavi a lu’ Floruț. Costești, 1961.», desena cu litere doamna, ce are o strașnică poftă de povestit în scris, Sabina Ivașcu.
Sabina Ivașcu este pictoriță, poetă, prozatoare, născută la Cluj. A copilărit la Brad, Orăștie, Timișoara. Din 1963 locuiește în București. Absolventă a Liceului Mihai Viteazul din București în 1967. Licențiată în Artă Monumentală in 1974. Între 1974 – 1989 a lucrat ca angajată în diverse instituții de stat și private ca proiectant, muzeograf, expert la Oficiul de Expoziții al UAP. A fost cadru didactic la Academia de Artă București din 1991 până 2012 când se retrage. Colaborează din 2010 cu Grupul Blaue Stunde din Köln, Germania în cadrul expozițiilor de Artă Video cu filme de un minut. A colaborat cu versuri, proză, grafică, cronici plastice la diverse publicații și edituri.
[1] După înfrângerea dacilor, Traian a organizat la Roma o festivitate mare și costisitoare, de 123 de zile. Zeci de mii de daci au fost duși în sclavie la Roma, alte zeci de mii de daci au fugit din Dacia Romană pentru a evita sclavia. Detaliile celor două conflicte, grele și sângeroase au fost relatate de istoricul roman Dio Cassius, dar cele mai bune comentarii sunt basoreliefurile de pe Columna lui Traian, construită în Roma de Apolodor din Damasc (în 113), precum și de pe monumentul triumfal de la Adamclissi, din Dobrogea. https://ro.wikipedia.org/wiki/Decebal;
https://www.jstor.org/stable/24172542?seq=1;
Silvio Ferri Studi Classici e Orientali Vol. 11, Opvscvla: scritti vari di metodologia storico-artistica, archeologia, antichità etrusche e italiche, filologia classica (1962), pp. 443-450 Published by: Pisa University Press S.R.L.
[2] Concepută pentru a sărbători victoriile militare ale împăratului Traian în Dacia, Coloana este, de asemenea, un monument al înțelepciunii tehnologice și constructive a lumii romane. Expoziția vă va permite să retrăiți călătoria blocurilor colosale de marmură care alcătuiesc lucrarea: din carierele aflate la 800 de metri deasupra nivelului mării, au fost transportate la Portus Romae de-a lungul a 200 de mile nautice, iar apoi până în capitală urcând Tibrul. Ridicarea monumentului trebuia să facă față unor greutăți considerabile: de la 20-30 de tone pentru fiecare din cele șaptesprezece tamburi, până la aproximativ 40 de tone pentru capitelul din vârf. Coloana a fost inaugurată pe 12 mai 113 d.Hr. în interiorul Forumului Traian fiind o sursă de inspirație și bucurând o serie de artiști și arhitecți până în secolul al XIX-lea.;
https://www.uffizi.it/eventi/costruire-un-capolavoro-la-colonna-traiana;
https://conoscerelastoria.it/decebalo-leroica-resistenza-dellultimo-re-dei-daci.
SARMIZEGETUSA nu SARMISEGETUZA
Istorie…adica povesti folclorice,nimic mai mult.
Bancuri pentru proști.. O minimă judecată logică iți demonstrează că e făcătură..Nici un strateg nu ar pune o cetate in locul respectiv.. Vezi cum sunt amplasate cetățile, fortificațiile medievale, sau a romei antice. Din ce materiale e construit,. Din bârnele de acolo, de mii de ani ?? Și din pietrele aduse din alte locuri ?? Clar e istorie falsificată. O fi existat o sarmisegetusa, că e un cuvînt din vre-o cinci rămasa de la daci, \Dar că nu ai găsit locul și mai ales că nu ai nimic in comun… e garantat..
Și culmea că sărbătorim latinitatea… Și bombardamentele mericane în cel 2-lea război mondial asupra României !
Sarmizegetusa Regia (Sarmisegetusa, Sarmisegethusa, Sarmisegethuza; greaca veche: Ζαρμιζεγεθούσα Βασίλειον, romanizata: Zarmizegethoúsa Regia). Precum si de catre Ptolemeu/150 AD in Geografia sa cand numeste capitala geto-dacilor drept „Zarmizeghéthousa Basileion” si indica coordonatele geografice ale acesteia (47 deg 50′, 45 deg 15′).
ISTORIA este o STIINTA (obiectiva si concreta) bazata pe date materiale arheologice, date paleogenetice, date documentare ale epocilor respective.
Istoriografia este o pseudo-stiinta (bazata doar pe interpretari subiective ulterioare si idealizate/povestiri politizate) si nimic mai mult.
al cui e strabunicu mah?
@Doru Popescu, „si indica coordonatele geografice ale acesteia (47 deg 50′, 45 deg 15′). ”
-si asa au ales englezii locu in care sa puna Londra -la 00 deg 00′
@Marele Urs
„boanghen” e ramas de la daci,
e bine?
SARMIS E GETUZA adică mai întâi sarmați și apoi geți!
Sarmizegetusa Regia a stat ascunsă de privirile străinilor vreme de 15 secole, deşi localnicii din aşezările Munţilor Orăştiei, unde a fost înfiinţată capitala Regatului Dac, cunoşteau ruinele sale. Potrivit istoricilor, prima atestare documentară a cetăţii dacice datează din anul 1575, când cărturarul Gáspár Heltai o menţiona printre aşezările antice din Transilvania, afirmând că „nu departe de Orăştie se afla în munte un oraş frumos, ale cărui fundamente se mai păstrează toate. Incinta era şi ea din piatră cioplită”.
Trei secole mai târziu, în zona Sarmizegetusei Regia au fost descoperite comori, iar la începutul anilor 1800, templele sale au fost scoase la iveală de specialişti. Tocmai vestea tezaurelor antice de aur desoperite printre ruinele antice a atras, pentru prima dată, atenţia autorităţilor asupra fostei capitale a Daciei. În primăvara anului 1803, Paul Torok, procuratorul domeniului fiscal al Hunedoarei, a ajuns la Grădiştea de Munte, dorind să afle locul de provenienţă al comorilor. Paul Torok a notat existenţa ruinelor unui „oraş necunoscut până atunci“, a interzis localnicilor să mai sape în munţii ce aparţineau fiscului, iar zona, pusă sub pază la acea vreme, a fost pentru prima dată cercetată sistematic de specialişti. Atunci au fost descoperite rămăşiţele unor temple, ale zidurilor aşezării, un turn şi o baie romană, chiar dacă autorităţile şi specialiştii aduşi în zonă nu au mai găsit tezaure preţioase. Doi ani mai târziu, cercetările sistematice au fost abandonate, ele fiind reluate la începutul secolului XX.
Deci cercetarea Sarmizegetusei Regia a inceput inca din epoca stapanirii austriece si austro-ungara.
Primele săpături sistematice arheologice au debutat după primul război mondial, în 1922-1924, când profesorul clujean D. M. Teodorescu a investigat fortificaţia şi templul mare circular. În anul 1950 a demarat proiectul de cercetare arheologică de amploare a sitului, sub conducerea profesorului Constantin Daicoviciu. De atunci şi până în prezent au fost scoase la lumină elemente de fortificare, edificii de cult, ateliere metalurgice, instalaţii de captare şi de distribuţie a apei, locuinţe şi anexe ale lor.
Deci cercetarea Sarmizegetusei Regia a continuat in epoca romaneasca.
Sarmizegetusa Regia a fost capitala și cel mai important centru militar, religios și politic al dacilor înainte de războaiele cu Imperiul Roman. A fost nucleul unui sistem defensiv strategic format din șase fortărețe dacice din Munții Orăștiei, folosit de Decebal pentru apărare contra cuceririi romane. [Asta o stie o lume intreaga de la Columna lui Traian din Roma].
Situl arheologic Sarmizegetusa este situat în satul Grădiștea de Munte din județul Hunedoara.
Obiectele de dimensiuni reduse, găsite la Grădiștea Muncelului sunt de forme și dimensiuni diferite. Ies în evidență un vas cu o inscripție cu litere ale alfabetului latin, „DECEBALVS PER SCORILO”, niște blocuri de calcar cu litere grecești și monedele din aur cu înscrisul „KOSON”.
Din anul 1990, Sarmizegetusa Regia a devenit unul din locurile preferate ale cautatorilor de comori. Cele mai importante descoperiri au fost facute în urma unor acte de braconaj, iar piesele valoroase de patrimoniu au ajuns pe piata neagra a antichitatilor.
Cele mai importante bijuterii din vremea dacilor aflate pe teritoriul României sunt cele 13 bratari spiralice din aur masiv descoperite în Sarmizegetusa Regia. Tezaurul cântareste aproape 13 kilograme si a fost scos la iveala de braconieri în perioada anilor 1990 – 2000, alaturi de alte obiecte valoroase. Comorile au fost traficate pe piata neagra a antichitatilor, iar din 2007 autoritatile române au reusit treptat recuperarea lor. Potrivit anchetatorilor din dosarele comorilor dacice, exista alte 11 bratari spiralice din aur, scoase ilegal din tara de braconieri, care sunt pe cale de a fi repatriate.
În urma cu aproximatv doi ani în Sarmizegetusa Regia a fost descoperit un obiect de mare valoare, o matrita despre care se presupune ca a fost folosita la fabricarea bijuteriilor.
„Ultima descoperire, matriţa din bronz, aduce o altă lumină, mai favorabilă, asupra civilizaţiei dacice. Nu mai vorbim acum despre dacii încălţaţi în opinci, ca de nişte ţărani, ci despre nişte oameni care îşi permiteau să bată bijuterii de o valoare inestimabilă. Îşi permiteau să trăiască în lux şi să aibă contacte comerciale cu cele mai înalte civilizaţii ale antichităţii”, a precizat administratorul sitului.
Ptolemeu (Claudius Ptolomaeus) (nascut probabil in 87 AD probabil în Ptolemais Hermii , traind pana in anul 165 AD în Alexandria) a fost un astronom, matematician și geograf grec din epoca helenistică tardivă în timpul stăpânirii romane a Egiptului, ale cărui teorii au dominat știința până în secolul al XVI-lea .
De o importanță istorică deosebită este lucrarea sa “Geographia”, în care Ptolemeu folosește o rețea asemănătoare paralelelor și meridianelor, care a servit multe secole în orientarea pe hărți.
Acest astronom si geograf de origine greacă, care a trăit în secolul II e.n. Ia Alexandria (Egipt), este autorul unui îndreptar geografic în opt volume si al unui atlas al lumii cunoscute în vremea lui. În această lucrare monumentală sunt calculate longitudinea si latitudinea a circa 8000 de localităti.
Ptolemeu a folosit un vast material documentar, izvorul său de bază fiind harta geografului grec Marianus din Tyr, care, la rândul său, se pare câ a studiat comentariile geografice si harta generalului roman M. Vipsanius Agrippa, întocmită prin anii 26-23 BC, din ordinul lui Augustus.
Ceea ce ne interesează pe noi este faptul că Îndreptarul lui Ptolemeu cuprinde si regiunile unde au trăit dacii, iar lista davelor (pe care el le numste polisuri, adică orase) se ridică Ia aproximativ 50, acestea fiind cele mai strălucite localitati, între care si Sarmizegetusa Regia, capitala lui Decebal.
Sistemul de coordonate geografice este un sistem de referință care utilizează coordonatele unghiulare, latitudine (nordică sau sudică) și longitudine (estică și vestică).
Inventia coordonatelor geografice dateaza de la Eratostene/(276-195 BC). El este cel care fixeaza (in antichitate) meridianul 0 la Alexandria.
Sistem de coordonate folosit si de catre Ptolemeu in Geografia sa.
Mă gîndec că tot rumînu, chiar de a picat la bac dar e șef de promoție, știe de Alexandru Macedonu, că inainte de roma antică a fost grecia antică cum moneda lor era cosonul, iar una dintre localități, cel puțin,..munca lor, e vorba de Tomis a lui Ovidiu..Deci de cercetezi un pic zona greacă a europei, poate cazi pe gură, de aflii că de fapt dacii erau greci,..oricum un trib mărginaș al tracilor, un popor migrator stabilit la malul mării negre la nord și west..De aici poți ghici de ce Andrei a ales să bîntuie zona asta inspre creștinare..
Un rege spaniol,Alfonso X de Castilia y Leon, rămas în istorie cu supranumele de El Sabio (Înțeleptul). Un rege extrem de citit si educat, a condus Spania intre 1252-1284,si,printre altele,a scris opere astazi universale despre istoria Spaniei.El Sabio,care se tragea din visigoti, l-a considerat strămoșul său de drept pe Deceneu, dacul. Pagini întinse din cronica scrisă sub îndrumarea lui povestesc despre un regat Dacia, despre Dunăre, despre Zalmoxe „minunat de înțelept în filosofie”, despre marele rege Burebista „care a cucerit si pământurile germanilor” și despre Dicineo Înțeleptul, sfetnic al lui Burebista. Regele Alfonso El Sabio așeza la temelia regatului spaniol, marea istorie dacică.
La vreme dacilor Macaristanul nu exista,hungurii nu coborasera din locuintele din copacii Uralilor
Un rege spaniol,Alfonso X de Castilia y Leon, rămas în istorie cu supranumele de El Sabio (Înțeleptul). Un rege extrem de citit si educat,un erudit, a condus Spania intre 1252-1284,si,printre altele,a scris opere astazi universale despre istoria Spaniei.El Sabio,care se tragea din visigoti, l-a considerat strămoșul său de drept pe Deceneu, dacul. Pagini întinse din cronica scrisă sub îndrumarea lui povestesc despre un regat Dacia, despre Dunăre, despre Zalmoxe „minunat de înțelept în filosofie”, despre marele rege Burebista „care a cucerit si pământurile germanilor” și despre Dicineo Înțeleptul, sfetnic al lui Burebista. Regele Alfonso El Sabio așeza la temelia regatului spaniol, marea istorie dacică.
Istoricul creștin din antichitatea romană, Paulus Orosius, refugiat în Africa de teama cuceritorilor goți, scria, ,”Dacia, ubi et Gothia (Dacia, unde este și Geția)…
La vreme dacilor Macarista nu exista, hungurii nu coborasera din locuintele din copacii Uralilor
Draga Gagarin68 daca elenii ne-au spus GETi si Herodot a vorbit de geti, atunci e posibil ca sa fie SarmisegetuZa. Cu Z de la Za=lant, legatura, Zalmoxis sau DZEU, care a dat Zi pe la noi de day pe la alti frati europeni. Indiferent de-i SarmisegetuSa sau SarmsegetuZa undeva Zanele la noi lume nevazuta a naturii vegheaza poate si azi. Daca nu e in inima unor romani care mai cred in stramosi si in nemurirea neamului. Pt ca in nemurire in fond vorbeste si Iisus ca ne spune ca vom invia sau cum spune preotul „Adormit in Domnul”
Nu-i huliti pe cei ce au invatat Istorie, mituri si Imunul Eroilor. Ei sunt in noi pt bobul de grau din campul unde s-au jertfit ca noi sa fim azi noi.
andrei a bintuit zona deoarece a fost usor sa schimbe numele zeului…Zamolxis a devenit Isus …in nemurirea sufletului deja credeau…simplu…in plus urau romanii…ca doar asta a si fost scopul crestinismului…distrugerea imperiului roman…
de reusit au reusit…Constantin cu apropiatzii si-au facut propriul imperiu Bizantin… 🙂 🙂 cu propia biserica ortodoxa…imperiul TRACILOR urmasul imperiului aromanului Alexandru Machedon…
luam Constantinopulul inapoi…si o luam de la capat 🙂
Vor și macacii dî India, de către Batu can aduși în urma cailor, să intre în istorie.
qwe Am intrat pana si in istoria Budapestei, ca sa vezi.. cu opinca. rusii au intrat cu tancu si acu-i pupati in ass. much love !!
@Marele Urs: ai probleme cu mansarda? M-ai distrat cu ‘tribul grec marginas,migrator’:))))
Asta e Noua Istorie inventata in Macaristan,unde feudalii se ingropau cu caii favoriti pana prin secolul XV,dupa bunul obicei mongol migrator Într-un studiu publicat în Ungaria în 2013, cel puțin o manifestare a blue spot a fost găsită la 63% dintre nou-născuți.
Pata mongola e tipica non-europenilor:))) Într-un studiu publicat în Ungaria în 2013, cel puțin o manifestare a blue spot a fost găsită la 63% dintre nou-născuți.
Pata mongola e tipica non-europenilor:)))
No iata ca li s-a „sculat” parul celor 2 . @ Marele scUrs si @qwe.Daca li se scula neuronul , era altceva….Gindire de om inferior. QED!PS Unde va erau stramosii cind Herodot pomenea de GETI , DACI si Traci ?Circumvolutiunile ? Lipsa?
Primele cercetari istorice referitoare la asezarile dacice au fost facute (culmea) de unguri. Pe de o parte din interesul ptr comorile ascunse ale dacilor, pe de alta parte din cauza ca unii hunguri se credeau urmasi ai dacilor. Unii se mai cred si acum, dupa cum am citit pe forumul raposatului EvZ in urma cu multi ani postarile unui hungur care sustinea ca stirpea lor nu a venit din Asia, ci aici a fost de milenii. Mai dadea si niste explicatii halucinante ca Sarmizegetuza provenea din nu stiu ce cuvinte hunguresti, ca szoghio-boghio.
Raspunsul la intrebarea ultimului soldat dac este simplu: romanii au sarbatorit cucerirea Daciei ptr ca au avut tonele de aur si argint cu ce sarbatori dupa jefuirea Daciei si mii de sclavi daci capturati si dusi la Roma. Apoi a nu se uita ca romanii plateau tribut anual dacilor ca sa nu mai treaca Dunarea si sa prade teritoriul imperiului roman. Atat ca dacii erau cam uituci si tot pradau, ceea ce l-a cam scos din tzatzane pe Traienica Imperator care a zis: ,,Ajunge”……[Rumburak]
Ei erau cu iurtele în deșertul Asiei,iar ai tăi în mocirla Gangelui.
În tot cazul,prin 1945,prin zona orașului Komarom de azi s-a găsit un sarcofag lucrat-pe la
anul 200 d.Ch.-la comanda unui oarecare Celerius,care era „translator” și „salarius” pe lângă o legiune romană cantonată prin zonă; Celerius era”dac romanizat”(cum spune)și servea drept „translator” de limbă dacă,având el și rolul de a aproviziona cu cele necesare(procurate de la băstinași)legiunea al cărei „salarius” era;sarcofagul fusese comandat pentru fiul său,legionar,căzut într-o bătălie…așadar,dacii hălăduiau prin zonă pe la anul 200,produceau(aprovizionau legiunea romană,lucrau sarcofage bogat ornamentate);existau și”daci romanizați”,care își găsiseră și ei rostul în lume-fie ca tălmaci sau „salarius”,fie ca legionari…căutați-l pe Celerius pe Google,veți afla că Panonia nu era deloc pustie înainte ca civilizația uralo-altaică să se năpustească încoace…
Dupa ce in 2017-2018 dobitoacele locale m-au intoxicat bine cu pesticide de la Bayer si m-am ales cu o ototoxicitate de toata frumusetea, am facut de curand o vizita scurta la Sarmisegetuza. Spre marea mea usurare si surprindere, am constatat ca asa-zisul tinnitus oribil cu care ma chinui de ani de zile a disparut total in ora in care m-am aflat in cetate. Asa cum era de asteptat, a revenit in „civilizatie”. La Sarmisegetuza, un alt vizitator mi-a spus ca au fost facute masuratori ale campului magnetic al Pamantului acolo si s-a constat o anomalie in sensul unei valori mai scazute decat cea normala. Nu stiu altii cum sunt, dar eu mor de curiozitate sa aflu si explicatia.
…numele complet al „interprex”-uluide limba daca este Marcus Ulpius Celerius…
@COPIL Tâmpit …
Sunteți dinCeîNCeMaiNumeroși.
Efectele of the Porkeries din Alimente moderne.
Dar, în CURând NU o să mai puteți a XXTE și scăpăm de VOI, NATURAL, ca de Lepădături ale lui Dreacul, CE vă autoDEFINIȚI …
Fără a vă face Martiri …
De Aia am scris „CURând” cu Bătaie la Preferințele voastre de deGenerați …
Coson (sau Koson) a fost rege al dacilor după domnia lui Burebista. Se presupune că printre conspiratorii împotriva regelui Burebista s-a aflat și Koson. De la regele Koson au rămas monedele de aur, cosonii, care îi poartă numele.
Istoricul Florus amintea: „Dacii trăiesc nedezlipiți de munți. De acolo, sub conducerea regelui Cotiso” (în realitate Koson).
Pe plan politic, Koson s-a implicat în conflictul de la Roma dintre Brutus și Triumviri (este vorba de cel de-al doilea triumvirat format din Octavian, Marcus Antonius, Marcus Aemilius Lepidus), ca aliat a lui Brutus. Mai târziu s-a implicat în conflictul dintre Octavian și Marcus Antonius, ca aliat al lui Octavian.
Acest ultim episod este povestit de Suetoniu într-un scurt pasaj din bibliografia lui Octavian (LXIII. „Marc Antoniu scrie că Octavian a făgăduit-o pe Iulia întâi fiului său Antonius, apoi lui Cotiso, regele geților (dein Cotisio, regi Getarum) și tot atunci a cerut-o în schimb în căsătorie, pentru sine, pe fiica regelui”.
Coson intră în legături cu Brutus care, în Macedonia, se pregătea de luptă împotriva triumvirilor. Probabil că regele get îi dăduse lui Brutus ostași, primind în schimb bani buni de aur cu numele lui, dar cu figurația luată de pe monedele generalului roman. În bătălia de la Philippi însă (42 î.e.n.), Brutus e învins și se sinucide. Dobândind de la Octavian iertare pentru neinspirata alianță cu dușmanul său, Coson ajunge în relații destul de bune cu el pentru ca, prin anii 32—31, zvonuri despre o proiectată încuscrire a lor să poată fi puse în circulație la Roma”. El poate fi un predecesor al acelui basileas Thiamarkos cunoscut din inscripția de pe fragmentele ceramice de la Ocnița.
Vor și macacii dî India, de către Batu can aduși în urma cailor, să intre în istorie.
Care teritoriu ? Poate taramul de pe Obi, cel de obarsie al neamului ungurilor …
Cel spre a carui cautare a plecat Fratele Julianus (în limba maghiară: Julianus barát), în 1235, spre ceea ce cronicile susțineau că ar fi regiunile de origine ale maghiarilor (Hungaria Magna), unde ar mai fi locuit încă unguri care n-ar fi plecat în migrația spre vest …
In timpul acestei vizite, BATU HAN a indicat ca zona de bastina a ungurilor … regiunea Bashnkortostan (actual Baskiria ruseasca din regiunea Uralilor de Sud). Zona culturilor arheologice Kushnarenkovo (zona Bashkortostan/sec. VI-VII) si Karayakupovo (zona a ugricilor, stramosii ungurilor si baskirilor/sec. VIII-X).
Cei care NE-AU GASIT pe acest TARAM pe NOI (cei vorbitori de limba romanica si nu latina).
Cei care intre 1000-1844 au vorbit limba latina si nu a noastra (cea romanica).
…ba mai mult: călugărul Iulianus primeste de la Batu Han o misivă către regele Ungariei,un Bela al nuștiucâtelea,prin care i se cere să îi fie predați rivalii hanului,care primiseră adăpost sub msntia regală ungurească;regele n-a citit scrisoarea,așa că a pornit invazia mongolă care a devastat ținuturi întregi și l-a îngrozit pe călugărul Rogerius…altfel,istorici germani susțin(cu dovezi,îi știți pe nemți,toate ca toate,dar sunt temeinici) că mongolii s-au înțeles bine cu urmașii stabiliți în pustă,pornind împreună la jafuri și la măcelărit pe…alte naționalități;carevasăzică,și-au descoperit trăsăturile comune…și le-au valorificat
Comentati despre ce? Tocmai cea ce vă lipsește. Numai la denigrarea altora sunteți buni. Dacă erați buni de ceva, timp de opt secole puteați demonstra, dar ați rămas la manele și căutat stăpâni buni de furat prin Europa și în lume.
Sarcofagul lui Marcus Ulpius Romanus din Brigetio/Szöny, Ungaria. Datare: 193‑211 AD.
Textul inscriptiei:
M(arco) Ulp(io) q(uondam) Romano mil(iti) / praet(oriano) et primoscr/inio praef/(ectorum
praetorio) / qui vi/xit annos XXXV / M(arcus) Ulp(ius) Cele/rinus sal(ariarius) / leg(ionis) (primae)
ad(iutricis) / p(iae) f(idelis) interprex (sic!) / Dacorum vivus sibi / et ilio suo s(upra) s(cripto)
carissimo / f(aciendum) c(uravit).
„Celerinus was for a temporary period of time also hired as an interpreter/translator of the Dacian language.
Judging by his name, Marcus Ulpius Celerinus originated in a family which gained Roman citizenship during the time of Trajan, approximately three generations before him or was given to one of his ancestors by a Marcus Ulpius after being freed. Implying that he was a man of Dacian origin because of his knowledge of their language is plausible but he could have learned it in numerous other ways. Whatever the case, there is still an unanswered
question. Why was he needed as an interprex during this relative peaceful period of time on the Danubian frontier and what was his mission? Celerinus` position, aside of being a salariarius, was also an interpreter of the Dacian language. his must mean that he accompanied a group of army agents responsible for negotiating with the Dacians in a peaceful period of time on the northern frontiers of the province of Dacia (in Severus` time we do not know of any military conlicts with the Dacian tribes). When Caracalla started his campaign in 214 A.D. against these Barbarian tribes, the peaceful relations must have ceased to exist, reducing Celerinus` tasks to the ones attributed to the status of a salariarius, as we ind out from the dedication of the altar to Jupiter.”
Vezi „Negotiating with the Dacians. The Case of M. Ulpius Celerinus, interpres Dacorum” de Dan‑Augustin Deac.
@@Doru Popescu:adică la cine vă referiți? și,dacă vă vedeți numai de ale voastre,ce căutaþi pe aici? ujsagurile nu acceptă postări,că ziceți că nu vă place să vă băgați rafinatele nasuri unde nu vă fierbe oala?baremi unii sunt chiar „abonați” să verse lături pe aici,chit că știu doar povestea de un rând -și două parale-despre Batu Han?
Pe vremea lui Burebista/(80-44 BC) Panonia facea parte din Dacia.
Pe vremea imparatilor Septimius Severus/(193-211 AD si a lui Caracalla/(198-217 AD) Pannonia facea parte din Imperiul Roman. Epoca sarcofagului lui Marcus Ulpius Romanus, talmaciul din limba daca in cea romana. Epoca in care cele doua limbi erau diferite intre ele. Dacii din zona cucerita de romani, cat si dacii liberi, existand si vietuind bine-mersi pe taramul nostru in acea epoca (post cucerirea lui Traian/106 AD a unei zone de doar 25% din taramul antic al Daciei).
Ceea ce INFIRMA ipoteza ca GETO-DACII ar fi fost exterminati de catre romanii lui Traian.
Ceea ce CERTIFICA influenta de SUBSTRAT stravechi GETO-DACIC din limba noastra ulteriora (daco-romanica).
Cat si al SUPRASTRATULUI (ulterior suprapus doar) de tip romanic/romanesc din limba noastra actuala (datand din epoca Imperiului Roman de Rasarit/post anii 324 AD).
„II,3,1. Partea de miazăzi a Germaniei, de dincolo de Elba, este – cel puţin acolo unde se învecinează cu fluviul – în stăpînirea suebilor. Apoi, îndată urmează teritoriul geţilor, la început îngust – mărginit la sud cu Istrul, în partea opusă cu munţii Pădurii Hercinice şi cuprinzând şi o parte din munţi. Apoi se lărgeşte şi se întinde spre nord până la tirageţi – fruntarii pe care nu le putem descrie precis. ”
[STRABON/(63 BC – 19 AD), GEOGRAFIA, VII]
„VII,3,2. Elenii i-au socotit pe geţi de neam tracic. Aceşti geţi locuiau şi pe un mal şi pe celălalt al Istrului”
[STRABON/(63 BC – 19 AD), GEOGRAFIA, VII
„VII,3,13. Prin ţara lor curge râul Marisos, care se varsă în Dunăre. Pe aceasta îşi făceau romanii aprovizionările pentru război. Ei numeau Danubius partea superioară a fluviului şi cea dinspre izvoare până la cataracte. Ţinuturile de aci se află, în cea mai mare parte, în stăpânirea dacilor. Partea inferioară a fluviului, până la Pont – de-a lungul căreia trăiesc geţii -, ei o numesc Istru. Dacii au aceeaşi limbă ca şi geţii. Aceştia sunt mai bine cunoscuţi de eleni, deoarece se mută des de pe o parte pe alta a Istrului şi totodată mulţumită faptului ca s-au amestecat cu tracii şi cu misii.
VII,3,14. Între [geţi şi] Marea Pontică, de la Istru pînă la Tyras, se întinde pustiul geţilor, care e în întregime şes şi fără ape. Când Darius, fiul lui Histaspe, a trecut Istrul împotriva sciţilor, a fost în primejdie să piară de sete împreună cu toată oştirea sa. într-un târziu, a înţeles cum stau lucrurile şi s-a retras.
VII,3,17. … Prima parte a întregii regiuni ce se întinde la nord între Istru şi Boristene este pustiul geţilor.
[STRABON/(63 BC – 19 AD), GEOGRAFIA, VII]
Informațiile tale sunt contrazise de ultimele descoperiri ale archeologiei și istoriei. Cred Kă Kopiezi selectiv informații pentru a-ti justifica preferințele și reușești să te faci de râs.
Hai cenzurache, vad ca @qwe , venit cu coviltirul din Baskiristan inca da lectii pe forum . Noi suntem cenzurati. Reiterez : Cei din mocirla Gangelui au 6-7000 de ani de civilizatie. Voi cenzorilor , ca pe @ qwe o cotala de ceangau , nu-l mai intreb , ati auzit de Mahabharata si Ramayana ? Si ca iurtele au fost folosite de mongoli , nicidecum de hungari ? Si ca daca OTTO le taiau testiculele in loc de nas, nu mai aveam ” oameni fara tara ” sa arunce cu balegar in natia ROMANA?Inseamna ca voi cenzorii sunteti ” macacii” lui Batu-Khan despre care peroreaza b…gorul!Cenzurati, cenzurati. Ca voi sunteti romini”!
@gheghea kaghebistul,
Așa e! După cum ai mâzgălit această pagină cu a ta chinuită semnătură, în care sugerezi progresul cultural după șase milenii, ai reușit să te cațări pe prima treaptă al lui Maslow. Bravoooooo!
Pe acest TARAM (conform DEX) se numeste arheologie si nu ‘archeologie’! Si nici régészet !
arheologiem substantiv feminin
1. Știință care studiază trecutul istoric al omenirii pe baza interpretării urmelor materiale păstrate.
etimologie: limba franceză archéologie.
Numarul de situri ARHEOLOGICE de pe TARAMUL nostru (majoritatea MULTI-STRATIFICATE/din Paleolitic si Neolitic si pana in Epoca Bizantina si a migratiilor) … (conform Repertoriul Arheologic Naţional, RAN):
Ep. Paleolitica (50.000-10.000 BC): 437;
Ep. Neolitica (10.000-4500 BC): 2187;
Ep. Eneolitica a Cuprului (4500-3000 BC): 2462;
Ep. Bronzului (3000-1200 BC): 5348;
Ep. Fierului Hallstatt (1200-500 BC): 1858;
Ep. Fierului Latene/Epoca GETO-DACICA (450-106 BC): 3010.
Ep. Daco-Romana (106 -271 AD): 4563;
Ep. Daco-Bizantina (271-610 AD): 1902;
Ep. Migratiilor (610-1200 AD): 1957.