Candidați pe post de dulăi

Deși legea sancționează sever funcționarii publici, în ceea ce privește colaborarea cu serviciile secrete, inclusiv în instituții unde acest fapt ar putea fi acoperit de specificul instituțional, nu același fapt se întâmplă la vârful statului. Aspectul colaborării cu fosta Securitate comunistă a fost plasat drept singura culpă ce s-ar constitui împotriva drepturilor și demnității. Afilierea la actualele servicii secrete perturbă grav funcționarea serviciilor în raport cu instituțiile, persoanele și egalitatea de șanse. Când Traian Băsescu a poziționat CSAT-ul drept garant al distrugerii statului democratic, situația a fost cosmetizată drept providențială și soluție excepțională . România se află încă în contextul în care a aruncat-o acest monstru politic, iresponsabil și profund nociv, care printr-o simplă mișcare a reușit să stingă orice far al democrației, în favoarea unei corupții absolute.

Cum nu s-a luat nicio măsură legală, aplicabilă altcumva altor instituții și persoane, care să conducă la pedepsirea vinovaților de constituire a statului paralel, simpla anulare a unor protocoale nu garantează că altele, mai grave, nu ar fi încă în vigoare. Bănuiala întemeiată că unii candidați la președinție ar proveni din rezerva imensă de oameni de sprijin ai actualelor servicii vulnerabilizează credibilitatea și buna credință a acestora. Separarea de serviciile secrete, a mediului instituțional, reprezintă în principal un aspect de siguranță națională, cu trimitere precisă asupra limitării corupției, în caz contrar gestionând-o.

Candidații la președinție, prin minima afiliere la servicii, se integrează grupurilor infracționale, interesul lor fiind identic acestora. Serviciile secrete au sarcina să supravegheze respectarea Constituției, și să denunțe toate derapajele, situație în prezent practic imposibilă. Susținând din umbră oameni de casă, angajarea în fapte de corupție se petrece prin forme de promovare a sistemului mafiot. Constarea comportamentului democratic și atitudinea egală față de instituțiile statului, sub guvernarea legii, în ceea ce îi privește pe candidații la președinție, ar trebui să fie preliminară și să scoată din joc conspirații.

Excesul de putere este sancționat de lege, iar favorizarea unor persoane în detrimentul altora, în diverse ipostaze ale exercitării drepturilor publice, cu angajarea unor instituții inversate statutar, în procesul electoral, trebuie sancționat în totalitate și să fie schimbate modalitățile inerțiale de până acum. Serviciile secrete, din cazuistica de până acum, se dovedesc a fi recuperatoare ale fostei Securități comuniste, așa încât viitorul președinte are obligația să reformeze în principal această zonă institutională . Misiunea civic-statală nu poate reveni unui agent de sprijin, care nu este decât un stâlp al corupției.

Ceea ce trebuie reținut în ceea ce privește serviciile secrete se referă la stricta lor subordonare și funcționare conform legii, cu eliminarea oricăror prevederi neconstituționale și netransparente. Viitorul președinte al Romaniei trebuie să dovedească și prin activitatea sa că nu a colaborat nici cu Securitatea comunistă, nici cu serviciile secrete actuale. Încă un mandat în stilul instituit de Traian Băsescu, continuat de Klaus Iohannis, transformă Romania în veritabil stat concentraționar, sub controlul mafiot al clanurilor criminale în regim public-privat.