Legislaţia electorală se aplică în România în funcţie de culoarea politică de către judcători. Evident, acest aspect nu este interesant pentru oficialii Comisiei Europene şi nici Monica Macovei nu sare să reclame.
Fals în acte publice, dar candidatură admisă
În circumscripţia electorală nr. 11 (judeţul Caraş-Severin), candidatul USL din Colegiul 1 Senat, Aurel Duruţ, a contestat la Biroul Electoral Judeţean legalitatea candiaturii lui Ioan Sabo, candidat ARD/PDL în acelaşi colegiu. Sabo era acuzat că a încălcat legislaţia electorală şi statutul funcţionarilor publici, el nedându-şi demisia din funcţia deţinută în administraţie. Conform legislaţiei în vigoare, „înalţii funcţionari publici şi funcţionarii publici de conducere pot candida numai după încetarea raporturilor de serviciu”.
Ce au constat judecătorii de la BEJ Caraş Severin? În primul rând că Ioan Sabo a declarat la rublica „ocupaţie” că „nu are nicio ocupaţie”. După care, analizând documentele depuse de petent, cei de la BEJ au observat că Sabo deţine o funcţie de conducere la Direcţia Finanţelor Publice şi că în ziua depunerii dosarului de candidat şi-a luat concediu. Ilegalitate pe toată linia. Aşa cum era normal, judecătorii BEJ au constatat că există „indicii ce pot contura săvârşirea infracţiunii de fals în declaraţii”. Numai că aceiaşi judecători nu au invalidat – aşa cum era normal – candidatura lui Ioan Sabo, ci doar şi-au declinat competenţa în către parchetul teritorial. Iar procurorii, dacă vor începe o cercetare penală, o vor face după alegeri.
Reclamantul, reclamat şi sancţionat
Reclamantul din dosarul precedent, Aurel Duruţ, este la rândul lui reclamat de către conducerea grupării Forţa Civică din Caraş-Severin pentru faptul că a introdus în căsuţele poştale ale unui bloc fluturaşi care conţin un chestionar şi unde Duruţ se prezintă ca fiind candidat al USL/PSD la Senat. Analizând plângerea FC după probele depuse la dosar, două articole apărute pe două site-uri, judecătorii BEJ nu au stat pe gânduri. Au admis plângerea şi au constatat că Duruţ a desfăşurat „acţiuni specifice de campanie electorală”. După care au direcţionat dosarul spre Poliţie „în vederea aplicării de sancţiuni contravenţionale”.
La Arad, magistraţii nu văd pădurea din cauza copacilor
Dacă la Reşiţa a fost trimis la Poliţie un dosar în care s-a constatat existenţa de „acţiuni specifice de campanie electorală”, în schimb, magistraţii Biroului Electoral Judeţean Arad au ochelari de cal. Acum 10 zile, un cetăţean a sesizat BEJ Arad de existenţa, la ieşirea din Arad înspre Nădlac, a unui uriaş panou publicitar de campanie electorală a ARD. Pe 29 octombrie se judecă plângerea, dar magistraţii resping plângerea pe motiv că „petentul nu a indicat în concret persoana viitorului candidat din partea ARD care apare în panoul publicitar şi nici mesajul electoral conţinut de panoul publicitar reclamat”. O motivare aiuritoare, deşi şi în acest caz s-au prezentat dovezi apărute în presa locală. Este adevărat, panoul nu conţinea doar un candidat, ci doi candidaţi (cel de pe colegiul de Cameră şi cel de pe coelgiu de Senat) şi pe „garantul” lor, primarul Gheorghe Falcă. Dar pentru magistraţii BEJ Arad nu a fost de ajuns. De menţionat că astfel de panouri de genul celui reclamat sunt cu zecile în tot municipiul Arad.
Italianul botoşănean din Codlea
Acolo unde mgistraţii de la BEJ sunt corecţi, nu acelaşi lucru se poate spune de cei de la Tribunalul Judeţean. Un caz aparte întâlnim îm Botoşani. BEJ Botoşani respinge candidatura lui Valentin Făgărăşian (ARD/PDL – colegiul 2 Senat) pentru un motiv cât se poate de evident: nu a făcut dovada domiciliului în România. Din informaţiile existente, Făgărăşian ar rezida în Italia. Acesta contestă decizia BEJ, prezintă la Tribunalul Botoşani o carte de indentitate din care rezultă că ar avea domiciliul în oraşul Codlea, judeţul Braşov, şi magistraţii acestei instanţe anulează decizia BEJ. Toate bune şi frumoase, numai că noul act de identitate era datat după încheierea termenului de depunere a dosarelor de candidat. În mod normal, şi Tribunalul Botoşani ar fi trebuit să respingă candidatura lui Făgărăşian, pe motiv de completare tardivă a dosarului de candidat. Probabil, dacă ar fi fost din altă grupare politică, acest lucru s-ar fi întâmplat.
