Cartel ALFA: Locurile de muncă promise la Roşia Montană de RMGC sunt o minciună

Locurile de muncă promise de Roşia Montană Gold Corporation sunt o minciună deşănţată, spune Bogdan Iuliu Hossu, preşedintele CNS Cartel ALFA, care cuprinde cea mai mare federaţie în domeniul mineritului din România. Cele 3.600 de locuri de muncă promise în cadrul proiectului minier de la Roşia Montană sunt, de fapt, 2.000, dar, în realitate, vor fi 1.040.

Dintre acestea, la 800 vor avea acces românii în perioada de construcţie, iar pe perioada de exploatare, numărul locurilor de muncă va fi, de asemenea, mult mai mic decât cel anunţat ca urmare a tehnologiilor folosite, scrie Think Outside the Box, un site care sprijină un mediu curat.

Bogdan Iuliu Hossu a atras atenţia, în cadrul dezbaterii „Aur sau Şomaj: demontarea unei mistificări”, că tehnologiile folosite sunt periculoase şi ar trebui să învăţăm din accidentele din ultimii 20 de ani de la Baia Mare, unde o fisură în baia de decantare a dus la urmări catastrofale, şi din Ungaria, ale cărui consecinţe s-au simţit şi la noi. „Este regretabil că responsabilitatea efectelor va fi pentru totdeauna a statului român, ceea ce înseamnă că riscul va fi suportat pe bani publici”, spune preşedintele Cartel Alfa.

Sunt zone miniere numeroase în ţară prin închiderea cărora s-au pierdut 200.000 de locuri de muncă în ultimii 20 de ani, continuă acesta, adăugând că investiţia statului la Roşia Montană nu se justifică întrucât există alte zone unde beneficiul din punctul de vedere al locurilor de muncă ar fi mult mai mare cu o investiţie mai mică din partea statului, mai publică Think Outside the Box.

„Este regretabil că se foloseşte un mecanism de bulă bursieră pentru a creşte cotaţia acţiunilor (…). Vom deveni piaţă de desfacere a acestei companii întrucât BNR doreşte să cumpere cantitatea de aur exploatată pentru «consolidarea» patrimoniului, deşi Banca Franţei sau Banca Germaniei au rezerve mult mai mici. Cumpărarea de aur înseamnă cumpărarea pe bani publici”, a atras atenţia preşedintele Cartel Alfa.

În viziunea lui Bogdan Iuliu Hossu, viitorul Roşiei Montane stă în înscrierea în patrimoniul UNESCO şi în dezvoltarea turismului, ceea ce, deocamdată, nu este posibil din cauza declarării zonei, în 2002, ca monoindustrială, fiind, astfel, izolată de circuitul socio-economic. „Este nevoie de o regândire a proiectului Roşia Montană pentru că proiectul minier este fictiv şi cu interes pentru un grup restrâns de persoane. Beneficiul nu este pentru România, iar cazul este de competenţa Agenţiei de Spălare a Banilor”.

Ştefania Simion, reprezentanta asociaţiei Alburnus Maior de la Roşia Montană, atrage atenţia că timpul este limitat, existând în orice moment riscul ca modificarea Legii Minelor să fie adoptată şi compania Roşia Montană Gold Corporation să fie în măsură să exproprieze proprietarii de la Roşia Montană care refuză, momentan, să-şi vândă proprietăţile. „Societatea civilă a propus, în mod constant, soluţii de dezvoltare viabilă pentru Roşia Montană, dar acestea au fost blocate de autorităţile locale şi naţionale prin măsuri ilegale şi imorale, una dintre primele măsuri fiind declararea zonei monoindustriale, măsură prin care se interzice orice alt proces de dezvoltare în favoarea mineritului cu cianuri”, spune ea. Roşia Montană atrage 15.000 de turişti pe an, dar nu obţine venituri de pe urma acestora întrucât nu este permisă construcţia de facilităţi precum hoteluri şi restaurante, roşienii fiind izolaţi de orice dezvoltare şi vânduţi pe promisiunile unei companii, subliniază Bogdan Iuliu Hossu.

Patrimoniul şi spiritul locului sunt mult mai valoroase pentru Roşia Montană decât aurul de acolo, completează prof. Afrodita Iorgulescu, reprezentanta Grupului pentru Roşia Montană din cadrul Academiei de Studii Economice. „Aurul se exploatează de 2.000 de ani la Roşia Montană, iar rezervele sunt sărace acum, de doar 1,3g/tonă (…) Costurile de construcţie vehiculate de RMGC de-a lungul timpului variază de la 235 de milioane de dolari în 2001 la 1 miliard de dolari de curând, iar capitalul social a scăzut de la 200 de milioane de dolari la 122 de milioane, ceea ce înseamnă că nu au bani de construit”. Prof. Afrodita Iorgulescu adaugă că minele scoase din uz trebuie închise şi conservate pentru o dată ulterioară, când preţul aurului le va face profitabile din nou, dar mina de stat de la Roşia Montană a fost închisă în 2006 şi dezafectată. Preţul aurului, mai spune ea, va ajunge la 2.300 de dolari uncia, dar mina nu va mai fi profitabilă pentru stat, ci pentru alţii.

Aurul este exploatat la Roşia Montană de peste 2.000 de ani, exploatarea fiind până în 1970 subterană, prin galerii. Începând cu anul 1970 s-a trecut la exploatarea la suprafaţă, în carieră deschisă (mină) în masivul Cetate, distrugându-se mai multe urme importante ale exploatării vechi, romane; înălţimea masivului Cetate a scăzut în timp cu 120 m. Exploatarea din cariera Cetate era de maximum 400.000 tone minereu pe an, cu o concentraţie medie de 1,57 grame/tonă. Mina veche a Statului de la Cetate, care oferea circa 800 locuri de muncă, a fost închisă în 2006, ca fiind nerentabilă, şi dezafectată, pentru a face loc proiectului RMGC. În cadrul proiectului propus de RMGC se prevede exploatarea a 13 milioane tone minereu anual (deci de 32 de ori mai mare decât exploatarea statului în mina veche), timp de 16 ani, în 4 cariere (mine) deschise în masivele Cetate, Cârnic, Orlea şi Jig, situate în jurul centrului istoric al comunei Roşia Montană. Centrul istoric este monument istoric şi are 43 de case declarate monument istoric. Proiectul prevede folosirea a 1.581.760 tone de substanţe periculoase (dintre care 192.000 tone de cianură de sodiu), sterilele fiind depozitate într-un iaz de decantare de 300 ha, cu un baraj înalt de 180 m, situat peste satul Corna din comuna Roşia Montană, la 2 km de Abrud.