După impasul creat de rezistența Iranului și blocarea Golfului Persic, în războiul extins din Orientul Mijlociu bombele au început să fie înlocuite de așa-zisele narațiuni. Amenințările și schimburile dure de replici intre SUA, Iran și Israel generează escaladări și rezolvări rapide, în cursul cărora atuurile terc dintr-o mână în alta.
Ordinul de bombardare a Beirutului și ultimatumul Teheranului
Un episod relevant este ordinul dat de premierul Benjamin Netanyahu pe 1 iunie pentru bombardarea de către Israel a suburbiilor Beirutului. Asta după ce armata israeliană ocupase un obiectiv simbolic din Liban – ruinele castelului cruciat Beufort. Reacția iraniană a fost rapidă. Teheranul a anunțat ca, dacă Beirutul va fi atacat, va pune capăt armistițiului din Golf, va pregăti un atac asupra nordului Israelului și va închide și strâmtoarea Bab el Mandeb, cu ajutorul aliaților Houthi din Yemen.
Telefonul care a oprit avioanele israeliene
În acest context, între președintele Donald Trump și premierul Netanyahu a avut loc o convorbire telefonică cu scântei. Trump a anunțat că, în urma discuției, în Beirut nu vor intra trupe israeliene, că aceste se vor retrage. Axios relatează însă că Trump și-ar fi revărsat furia asupra premierului israelian. ”Esti nebun. Daca nu eram eu, ai fi fost acum la închisoare. Te salvez. Toata lumea te urăște. Toată lumea urăște Israelul din cauza asta”, i-ar fi spus Trump, potrivit unei surse Axios. La scurt timp, avioanele israeliene care se pregăteau să bombardeze suburbiile Beirutului au primit ordin să rămână la sol, scrie Al-Jazeera.
Hezbollah acceptă armistițiul propus de Washington
La scurt timp, administrația președintelui libanez Joseph Aoun a declarat pe X că Hezbollah a fost de acord cu o propunere transmisă de secretarul de stat Marco Rubio lui Aoun săptămâna trecută, propunere care solicită o încetare reciprocă a ostilităților cu Israelul. Conform aranjamentului propus, loviturile israeliene asupra suburbiilor sudice ale Beirutului ar urma să înceteze în schimbul opririi atacurilor Hezbollah asupra Israelului, urmând ca cadrul armistițiului să fie extins ulterior ”pentru a cuprinde toate teritoriile libaneze”, a precizat biroul lui Aoun.
Miza reală: acordul dintre Washington și Teheran
Evenimentele din Liban și aparenta dispută dintre Donald Trump și Benjamin Netanyahu fac parte din jocul mai amplu pentru ajungerea la un acord între SUA și Iran. Până acum, regimul teocratic de la Teheran a insistat ca Libanul să facă parte din acordul cu SUA. Asta ar însemnă însă ca SUA să recunoască implicit influența iraniana asupra Libanului, nu doar asupra grupării Hezbollah. În aceste condiții, premierul israelian a recurs la escaladare, deși se afla într-un armistițiu cu Hezbolllah, de la finalul lunii aprilie, tot în urma presiunilor Iranului.
De ce era utilă povestea unei confruntări Trump–Netanyahu
Relatarea despre confruntarea telefonică Trump-Netanyahu are un dublu rol. Pe planul negocierilor cu Teheranul, ea poate arăta că președintele SUA poate fi considerat un partener credibil. Liderii de la Teheran nu pot uita că, în mai puțin de un an, SUA au atacat Iranul, împreună cu Israelul, chiar în timpul unor negocieri. Pe plan intern, relatarea despre cearta Trump-Netanyahu ar trebui să semnaleze că influența israeliană asupra politicii externe a SUA are limite și asta ar trebui să reducă din hemoragia de voturi de care suferă în sondaje Partidul Republicam înaintea alegerilor din noiembrie.
Calculul electoral al lui Netanyahu
Însă premierul Netanyahu are propriile calcule politice, cu alegerile programate în luna octombrie. Opoziția începe să formeze o alianță în jurul foștilor premieri Naftali Bennett (candidat la funcția de premier din partea alianței ”Împreună”) și Yair Lapid. Cel din urmă l-a criticat pe Netanyahu pentru că cedează mereu presiunilor americane și că transforma Israelul într-un protectorat american, care nu mai are loc la masa negocierilor care contează în Orientul Mijlociu. Replica premierului a fost că Israelul nu a cedat și că va lovi țintele din Liban.
Și chiar asta s-a întâmplat, în ciuda discuției telefonice cu Dobald Trump și a propunerii de reluare a armistițiului venită din partea Hezbollah. ”Armata israeliană a lansat marți noi atacuri mortale în Liban, după ce a acuzat Hezbollah că a desfășurat atacuri în timpul nopții, în ciuda faptului că președintele Donald Trump a declarat că ambele părți au fost de acord să reducă escaladarea”, transmite NBC News.
Trump: ”Pot să aștept”
La Washington Donald Trump a încercat să facă încă un pas pe calea unui acord cu Teheranul care să implice programul nuclear iranian și regimul strâmtorii Hormuz. Acest pas era reînnoirea armsitițiului dintre Israel și Hezbollah, în Liban. Premierul Netanyahu nu a respectat înțelegerea, reclamând atacuri ale Hezbollah. Chiar dacă SUA nu vor accepta includerea Libanului în acord, Iranul poate amâna ajungerea câtă vreme Israelul va continua operațiunile anti-Hezbollah în Liban. Evenimentele de pe 1-2 iunie arată cât de interconectate sunt crizele din Orientul Mijlociu.
Pe 28 mai, Trump a declarat că poate să ”aștepte” Iranul și a respins impactul economic în creștere al acestei crize, precum și apropierea alegerilor de la jumătatea mandatului. „Credeau că nu voi putea aștepta la fel de mult ca ei. Își spuneau «Îl vom aștepta. Are alegerile de la jumătatea mandatului». Nu îmi pasă de alegerile de la jumătatea mandatului!”, a spus Trump. Iar așteptarea, și criza petrolieră, pot fi si mai mari daca luăm în calcul un alt obiectiv reiterat de Donald Trump – toate țările din regiune ar trebui să semneze acorduri pentru recunoașterea statului Israel.
Poate invers, dar e vorba de lesa pentru catelul care executa comenzi.
Doar Gyurico-Bubyco crede ca Bibi poate fi tinut legat. E ca si cum l-ai tine pe Charlie departe de sticla de palinka.
Doar Gyurico-Bubyco crede ca Bibi poate fi tinut legat.
Trump a simtit pe pielea lui ce inseamna sa intri in razboi cu Iranul, lucru pe care trebuia sa-l cunoasca. Preturi inadmisibil de mari la benzina , inflatie si automat pierderea alegerilor in noiembrie. E stiut ca americanii dau jos de la putere pe oricine le creste pretul la benzina si inflatia. Ce resorturi l-au impins sa se bage in aceast razboi pierzator nu stim, acum e disperat sa iasa.
Niciodată!
Raspuns: cât vrea.
Raspunsul e corect dar e de la intrebarea „Cat il poate tine Netanyahu in frau pe Trump?”
Trump e de necontrolat. Fata de Netanyahu, care depinde de mii de compromisuri si-are si condamnari penale.