Catherine Ashton a obţinut luni garanţia susţinerii Parlamentului European pentru a ocupa postul de şefă a diplomaţiei UE, însă nu au lipsit criticile, adesea usturătoare, după o audiere în care britanica a rămas foarte evazivă în privinţa marilor teme ale actualităţii, relatează AFP.În cursul unei reuniuni de evaluare a audierii, care a avut loc în cursul serii, între diferitele grupuri politice din Parlament s-a degajat o majoritate "pentru a emite un aviz favorabil", europarlamentarii subliniind voinţa lui Ashton de a dialoga, a declarat conservatorul spaniol Jose Ignacio Salafranca. În acelaşi timp, "au fost şi lacune în privinţa anumitor chestiuni", a recunoscut europarlamentarul.
Verzii, de pildă, nu sunt dispuşi să-i acorde sprijinul pe motiv că "a arătat prea puţin angajament european" şi pentru că "nu a prezentat proiecte concrete".
Din start baroneasa laburistă britanică nu avea de ce să se teamă că nu va obţine o confirmare în comisia pentru afaceri externe (AFET), pentru că o respingere ar fi avut consecinţe foarte grave, stricând echilibrul politic al nominalizărilor recente în posturi-cheie ale UE. Însă numeroşi deputaţi nu şi-au ascuns dezamăgirea la încheierea audierii de trei ore. "Nu are o motivaţie pentru a se entuziasma şi nu are viziune pentru post", a comentat eurodeputatul conservator german Elmar Brok, al cărui grup, PPE, este cel mai numeros în PE.
Liberalul german Alexander Lambsdorff s-a amuzat că Ashton a vorbit despre "forţele UE din Afganistan", în timp ce numai câteva state europene sunt angajate în această ţară, şi a criticat lispa sa de ambiţie în general.
Aşteptată la cotitură, pentru că nominalizarea sa, la sfârşitul lunii noiembrie, pentru acest post creat de Tratatul de la Lisabona a fost foarte criticată din cauza lipsei sale de experienţă diplomatică, Ashton a încercat să-şi convingă auditoriul pledând pentru o Europă "mai credibilă". Ea a spus că doreşte ca vocea UE să se facă auzită în lume, deşi mulţi se întreabă dacă ea va avea capacitatea de a depăşi tutela marilor puteri din UE în privinţa subiectelor diplomatice.
Baroneasa a rămas totuşi evazivă în privinţa unor subiecte mai arzătoare ale actualităţii, cum ar fi Afganistanul sau Orientul Mijlociu, limitându-se să aprecieze ca fiind "absolut vital" progresul în negocierile de pace. Ea a promis că va merge în regiune, dar a precizat că prima sa vizită oficială o va face la Washington.
Ashton a fost mai puţin specifică în ceea ce priveşte Iranul, spunând că Teheranul a făcut "greşeli" şi nu a exclus perspectiva sancţiunilor, dacă iranienii persistă în refuzul lor de a coopera cu comunitatea internaţională în privinţa programului lor nuclear controversat. "Dacă această ţară vrea să fie tratată aşa cum cred eu că istoria sa, geografia şi poporul o merită, atunci trebuie să conlucreze cu noi", a spus baroneasa.
Unul dintre rarele subiecte asupra cărora a exprimat o părere tranşantă a fost apărarea comună europeană. Ashton a spus că este sceptică în ceea ce priveşte crearea unui cartier general militar european la Bruxelles, idee pe care Franţa o susţine fără succes de ani de zile, dar care este respinsă de ţara sa, Regatul Unit. "În ceea ce priveşte o structură de comandament unic pentru forţele europene, trebuie să fiu convinsă" asupra oportunităţii, a mai spuns ea.
Catherine Ashton va rămâne cinci ani în fruntea diplomaţiei şi va trebui să confirme. Se va putea baza pe un buget confortabil şi un serviciu diplomatic european care trebuie pus pe picioare, format din câteva mii de persoane, ceea ce va constitui cea mai dificilă sarcină a sa pe termen scurt. NewsIn
