Cazul Bulgariei și adevărata față a MCV-ului

Comisia Europeană va suspenda parțial monitorizarea Bulgariei prin MCV, începând de anul viitor, arată raportul MCV publicat de CE pe 13 noiembrie 2018. ”Deși România va prelua președinția UE peste două luni, monitorizarea vecinilor noștri de la nord va continua”, scrie agenția bulgară Novinite, care amintește și de faptul că PE a adoptat, tot pe 13 noiembrie, o rezoluție care obliga Bucureștiul să asigure statul de drept.

Trei dintre ariile de monitorizare din cele șase ce vizau Bulgaria vor fi suspendate. Este vorba despre independența justiției, cadrul legal, și lupta împotriva crimei organizate, domenii în care Comisia Europeană consideră că Bulgaria s-a aliniat la normele europene.

Concluzia ar putea fi că Bulgaria a depășit România nu numai la președinția UE, pe care a deținut-o în prima jumătate a acestui an, ci și la capitolul MCV. Capra vecinilor bulgari este mai frumoasă ca a noastră, vor spune unii. Întrebările fundamentale sunt însă în ce condiții a depășit Bulgaria România și despăre ce ”întrecere” este vorba? Este una pentru democrație și valori europene sau una pentru predarea economiei naționale și a deciziei strategice, în schimbul ochilor închiși ai UE la afacerile celor ce au renuntat la statutul de guvernant pentru cel de guvernator?

Ce rost mai are DNA?

Iată cum a început președinția bulgară a UE, în ianuarie 2018.Atunci, în ianuarie, președintele Rumen Radev a refuzat promulgarea legii care unifică agențiile anticorupție din țară. Președintele consideră că legea se abate de la scopul declarat de a lupta împotriva corupției și, în plus, „se abate de la prevederile constituției și ale tratatelor internaționale la care Bulgaria este parte“. În viziunea lui, unificarea mulțimii de agenții anticorupție este imposibilă, iar legea nu oferă „garanții convingătoare privind imparțialitatea, independența și responsabilitatea membrilor noului organism“. Vetoul lui Radev a fost o lovitură pentru Bruxelles.

Da, ați citit bine – în Bulgaria nu există vreun DNA, ci o mulțime de agenții anticorupție legate de o mulțime de ministere. Abia în 2015, când se împlineau 13 ani de la crearea DNA-ului românesc, premierul bulgar Boiko Borisov anunța că va înființa un organ central anticorupție la Sofia. Președintele Radev s-a opus însă.

Cum a continuat președinția bulgară a UE? În februarie anul acesta, premierul Boiko Borisov a trimis o săgeată spre Romania. „Mi-aș dori mult să înceapă să meargă al treilea pod peste Dunăre, dar trebuie în sfârșit să înceapă să funcționeze modelul  românesc. Tocmai ajungem la o înțelegere, iar ei câteva luni mai târziu ajung la arest, unul câte unul, unul câte unul“, a glumit Borisov. Același Borisov spunea, în 2016, că Bulgaria a depășit România la toate capitolele, în special la anticorupție. „Miniştrii lor fură şi, în cele din urmă, sunt prinşi şi condamnaţi la închisoare, în timp ce preşedintele lor cere azil în Republica Moldova. Eu nu am văzut bulgari care să fugă în România“. Borisov spunea atunci că în Bulgaria niciun politician nu a fost condamnat la închisoare pentru că niciun politician nu este corupt.

Aventurile MCV în Bulgaria

Nimeni de la Bruxelles nu a atacat Bulgaria în 2018, anul în care a deținut președinția UE, așa cum s-a întâmplat cu legile justiției din România. După cum nicio voce de la Bruxelles nu l-a condamnat pe Borisov când s-a coalizat cu partide naționaliste și proruse în primăvara anului 2017 (ministrul Apărării, al Agriculturii, al Economiei au fost desemnați de formațiunile naționaliste din alianța Patrioții Uniți). Dimpotrivă, Angela Merkel, „lidera lumii libere“, a vorbit atunci despre „succesul fenomenal“ al lui Borisov și despre excelenta cooperare. Pentru a nu mai spune că președintele Bulgariei, generalul în rezervă Rumen Radev, este considerat un politician cu poternice înclinații pro-ruse și că premierul Borisov s-a opus inițiativei Romaniei de creare a unei ”Flote NATO” în Marea Neagră.

Un banc bulgăresc din urma cu zece ani spunea că, „dacă fiecare stat are mafia lui, în Bulgaria mafia are un stat“. Lupta anticorupție din Bulgaria pare o glumă față de ceea ce se întâmplă la nord de Dunăre. Bulgaria nu are vreun DNA, nu are un singur politician judecat și trimis la închisoare, însă este monitorizată prin MCV. În timp ce în România și în Croația au fost trimiși la închisoare foștii premieri Adrian Nastasde și Ivo Sanader, premierul bulgar Boiko Borisov spunea următoarele în 2015: în Bulgaria nu sunt necesare procese nemotivate împotriva foştilor premieri Plamen Oreşarski şi Sergei Stanişev doar pentru a demonstra că procuratura este liberă de influenţe externe. Da, este acel Serghei Stanișev, născut in URSS în familia unui activist comunist bulgar, care se lupta cu acuzații de corupție și pierdere de documente secret de stat în Bulgaria și care a fost chiar președintele Partidului Socialiștilor Europeni în perioada 2012-2014, partid european care acum lansează acuze și pare să se dezică de PSD-ului de la nord de Dunăre.

Și nu s-a pus în Bulgaria nici problema vreunui proces și a unei condamnari în cazul lui Delian Peevski. Cine este Peevski? Să ne imaginăm că mama lui Sebastian Ghiță ar fi deținut șase ziare, o televiziune, nenumărate site-uri de informații și cea mai mare companie de distribuție a presei și că ar fi avut ambiția de a-și vedea fiul în fruntea serviciului intern de informații, ba chiar a și reușit asta, doar că, după protestele a zeci de mii de bulgari, visul s-a năruit. Se întâmpla în 2013, când Peevski avea 32 de ani. El fusese demis din funcția de ministru adjunct într-un guvern Stanișev, după un scandal de corupție. Să mai adaugăm că Peevski a fost implicat în scandalul închiderii Corporate Commercial Bank, implicată în proiectul energetic rus Southstream. Banca deținea aproape jumătate din capitalul companiilor strategice: Bulgargas, Bulgartransgas, compania energetică NEK, centrala nucleară de la Kozlodui, termocentrala Mariţa Est II, Bulgartabac, compania naţionala feroviare, Poşta şi aeroportul din Sofia.

Și dacă liderul celui mai mare partid din România și fosta sa soție au fost acuzați de angajări fictive, să ne oprim și asupra șefului celui mai important partid din Bulgaria și a fostei sale iubite, Tvetelina Borislavova. O telegramă din 2009 a fostului ambasador SUA John Beyrle arăta că Borisov ar fi acoperit mai multe infracțiuni și că iubita sa conducea o mare banca bulgară acuzată de spălare de bani pentru grupări criminale și de facilitarea tranzactiilor ilegale ale lui Borisov. Pare ceva mult mai grav decât angajările de la Protecția Copilului Teleorman.

MCV-ul oficial și efectele sale neoficiale

Având în vedere cele de mai sus, ”rapoartele de progres” ale MCV nu sunt decât rapoarte despre regres sau, în cel mai fericit caz, despre stagnare. Un studiu publicat de trei specialiști bulgari în 2016 (Aventurile MCV in Bulgaria și Romania) susținea ideea că MCV trebuie fie modificat profund, pentru că rapoartele publicate an de an nu fac decât să fie anoste variațiuni pe tema blocării reformei justiției, a luptei anticorupție și a crimei organizate.

Ne putem întreba de ce nu a fost reformat mecanismul MCV vreme de un deceniu, câtă vreme rezultatele sale sunt ca și inexistente, după cum o arată înseși rapoartele CE? Să fie vorba despre lipsa de profesionalism a birocraților de la Bruxelles? Sau scopul MCV trece dincolo de lupta împotriva coruptiei, independenta justitiei, lupta cu crima organizată, transparență, valori europene, democrație, stat de drept?

Rapoarte ale serviciilor secrete germane scurse în presă arătau, în 2014, că Rusia controla o parte din economia Bulgariei. Dacă este să dăm crezare altor articole din presa bulgară din ultimii ani, o altă parte din economie este controlată de Germania. Apoi, Bulgaria abia dacă mai are o banca centrală, transformată în consiliu monetar însărcinat cu un singur lucru – să mențină leva la jumătate din valoarea unui euro.

În ultimii ani a apărut informaţia referitoare la o serie de scrisori confidenţiale semnate Gazprom şi adresate Ministerului bulgar al Economiei, care sugerau legislaţia care ar trebui adoptată în Bulgaria în vederea construirii South Stream. În primul mandat al lui Borisov, ambasadorul american la Sofia transmitea la Washington că șeful Lukoil din Bulgaria, Valentin Zlatev, a ajuns “să joace un rol major în procesul de decizie la Sofia”.

Sunt premiate ”slugile la doi stăpâni”

Concluzia era trasă cel mai bine de Politico, în 2016: “Borisov este criticat că a fost prea des slugă la mai mulți stăpâni”, scrie Politico.eu. Borisov și-a declarat angajamentul pentru UE și NATO, însă pe de altă parte este extrem de apropiat de oligarhii cu legături în Rusia și nu ia nici cele mai mici măsuri împotriva corupției din Bulgaria. Cu toate astea, Bulgariei i se ridică parțial monitorizarea MCV, începând din 2019, pentru că justitia ar fi devenit independentă, pentru că țara are un cadru legal bun și luptă bine cu crima organizată. Este limpede că avem de-a face cu o inconsistență logică sau cu niște obiective nedeclarate oficial în privința MCV.

Lucrurile pot părea mai limpezi cititind comunicatele de presa ale Comisiei Europene despre rapoartele MCV pentru Bulgaria în lumina concluziilor trase de Spasimir Domaradzki, profesor de științe politice la Universitatea Lazarski din Varșovia, despre situația Bulgariei. ”În Bulgaria, capturarea statului este tolerată de Bruxelles pentru că aici absența statului de drept nu se datorează opoziției față de UE, ci oportunismului”. ”Însă distribuirea fondurilor UE de către elitele politice este posibilă doar dacă robinetul fondurilor este deschis. De aceea, politicienii bulgari preferă să se comporte ca niște guvernatori UE într-o colonie, nu să promoveze o viziune pentru prosperitatea alegătorilor. În cazul Bulgariei, UE a renunțat la statul de drept pentru stabilitatea la frontiera de sud-est”.

În lumina concluziei de mai sus, nu se poate spune decât că România este un adevărat experiment – o periferie în care centrul nu tolerează nicio abatere în schimbul stabilității și în care politicienilor nu li se acordă nici măcar rangul de guvernator.