CCR a jucat după partitura PDL-Băsescu

Mult invocata „superimunitate” la care se referă Opoziţia şi Traian Băsescu s-a dovedit o simplă temă propagandistică. CCR a găsit neconstituţional doar un termen de atac în justiţie în statutul parlamentarilor.

CCR consideră discriminarea pozitivă ca fiind neconstituţională

Judecătorii Curţii Constituţionale au decis miercuri că două articole din Statutul parlamentarilor sunt neconstituţionale. Decizia judecătorilor este – coincidenţă – pe aceeaşi linie cu obiecţiile lui Traian Băsescu. Judecătorii au considerat că în textul legii există o discriminare pozitivă. Concret, au fost infirmate articolele care prevedeau un termen de 45 de zile de contestare de către senatori şi deputaţi a unui raport ANI privind un caz de incompatibilitate sau conflict de interese. În minuta judecătorilor se precizează că parlamentarii beneficiază de 30 de zile în plus pentru contestare în justiţie, în timp ce restul cetăţenilor, doar de 15 zile pentru contestaţii în justiţie.

Din păcate, susţinerile judecătorilor nu au o motivaţie de ordin constituţional. Termenul de 15 zile este un termen utilizat în dreptul comun. Termenul de 45 de zile legiferat de parlamentari se referă strict la contestarea unor rapoarte ANI. Cetăţenii care intră sub incidenţa termenului de 15 zile nu sunt verificaţi de ANI. Şi acelaşi lucru este valabil şi pentru funcţionarii publici care fac obiectul verificărilor ANI. Pentru că este o diferenţă între calitatea de funcţionar public şi cea de demnitar, recte senator sau deputat. Dacă se şterg aceste diferenţe, nu mai există raţiunea de a fi a Parlamentului, sau chiar se poate spune că Parlamentul nu mai este instrumentul prin care poporul îşi exercită suveranitatea în stat.

Decizia de miercuri a CCR dovedeşte însă că una dintre principalele teme de atac ale lui Traian Băsescu, Monica Macovei, plus cele ale susţinătorilor lor interni şi externi – parlamentarii să fie suspendaţi 6 luni (cazul conflictului de interese) sau să-şi piardă mandatul (în caz de incompatibilitate) doar în baza unui raport ANI, cade, şi nici nu se putea astfel, pentru că ANI este doar un organism administrativ, nu unul judiciar – este una pur propagandistică, încadrată în ceea ce prompteristele de la televiziunile de ştiri au numit „superimunitate”. De acum înainte, a pronunţa termenul de „superimunitate” este echivalent cu a cădea în ridicol.

O decizie mai mult decât discutabilă a CCR

Decizia judecătorilor CCR este însă una mai mult decât ciudată şi, în general, discriminările pozitive nu sunt întotdeauna şi neconstituţionale. O să explicăm concret unde este discriminarea pozitivă şi de ce există ea în statutul suspus controlului constituţional.

Avem două situaţii în care se înregistrează căi de atac:

1. General – drept comun

Un cetăţean obişnuit atacă în justiţie orice decizie sau orice act administrativ în 15 zile.

Un parlamentar atacă în justiţie orice decizie sau orice act administrativ în 15 zile.

Deci în acest caz nu există nicio discriminare între parlamentari şi cetăţenii obişnuiţi.

2. Special – sub incidenţa ANI

Un cetăţean obişnuit nu intră sub incidenţa legii ANI, adică nu este verificat de această instituţie. Deci nu se pune problema unui atac în justiţie.

Un funcţionar public care intră sub incidenţa legii ANI atacă în justiţie o decizie ANI în 15 zile.

Un parlamentar (intră automat sub incidenţa legii ANI) atacă în justiţie o decizie ANI în 45 de zile.

Doar în acest caz suntem în faţa discriminării pozitive iar raţiunea trecerii ei în statut a ţinut cont în primul de următoarea situaţie: un funcţionar public îşi desfăşoară activitatea în localitatea de domiciliu/reşedinţă; un parlamentar (cu excepţia celor din Bucureşti) îşi desfăşoară 70-75% din activitate în afara localităţii de domiciliu, mai sunt delegaţii în străinătate sau alte activităţi speciale. Ţinând cont de acest aspect, legiuitorul a considerat că există riscul ca un eventual raport ANI să nu ajungă la cunoştinţa unui parlamentar în 15 zile şi acesta să piardă posibilitatea atacului în justiţie. Aceasta a fost raţiunea principală pentru care în statut s-a prevăzut termenul de 45 de zile. În plus, ca şi în oricare altă ţară, există diferenţe între funcţia de demnitate şi funcţia publică, pentru că prima implică mult mai multe răspunderi.

Consecinţele deciziei CCR

Cele două articole din statut urmează să fie refăcute în Parlament, dar, atenţie, după ce CCR va trimite motivarea deciziei spre publicare în Monitorul Oficial. Principala consecinţă a deciziei de miercuri este următoarea: măsurile de raţionalizare a cheltuielilor Senatului şi a Camerei Deputaţilor – scăderea de la 8 (10) mii lei la 4 mii lei baremul de cazare/parlamentar, scăderea de la 9,5 la 7,5 litri combustibil la 100km/parlamentar, limitarea la 2 zboruri pe săptămână/parlamentar şi altele – nu pot fi puse în aplicare, deşi bugetul Camerei şi Senatului pe 2013 prevede respectivele scăderi. „Tot ceea ce este prevăzut în statut, inclusiv măsurile prin care se limitează cheltuielile parlamentare şi ale parlamentarilor, va intra în vigoare la 3 zile după ce noul statut va fi publicat în Monitorul Oficial. Până atunci sunt în vigoare toate datele din vechiul statut al parlamentarilor”, a declarat pentru cotidianul.ro deputatul UDMR, Marton Arpad, unul dintre parlamentarii veterani şi care cunoaşte la perfecţie regulamentele şi legislaţia în domeniu.

Ce concluzie putem trage: atacarea de către PDL şi PPDD la CCR a statutului – pentru prevederi care nu încalcă Constituţia – poate fi interpretată şi ca un gest de a-şi mai conserva pentru cel puţin o lună de zile, dacă nu chiar două, unele drepturi care au fost (corect) tăiate de majoritatea USL; în plus, prin întârzierea punerii în aplicare a măsurilor de ordin economic din statut bugetele Senatului şi Camerei Deputaţilor va fi dată peste cap în acest an.