Noile pachete de măsuri ce vizează modificări ale Codul Fiscal și Codul de Procedură Fiscală propuse pentru dezbatere publică păstrează unele măsuri gândite și introduse de fostul secretar de stat Gabriel Biriș, precum permanentizarea scutirii pe impozitul reinvestit, regimul forfetar la TVA, introducerea de deduceri pentru cheltuielile cu învățământul profesional. Au dispărut complet secțiunile privind de-offshore-izarea, momentul zero şi reforma titlurilor IV (impozit pe venit) şi V (contribuţii sociale). Conform reprezentanților Finanțelor, scopul noilor măsuri este acela de simplificare a procedurilor atât pentru persoanele fizice, cât și pentru cele juridice, de susținere a mediului de afaceri, a procesului investițional, de eliminare a unor restricționări și inechități.
Concret, pentru persoanele fizice, Ministerul Finanțelor Publice propune măsuri legislative care să elimine comunicarea pe hârtie și să extindă comunicarea online (http://discutii.mfinante.ro/static/10/Mfp/transparenta/prOUGmodif227_4nov2016.pdf). Un exemplu este ridicarea popririi pe cale electronică, măsură ce va permite deblocarea în timp real a banilor în cazul persoanelor cărora li s-au indisponibilizat sume ce depășesc nivelul creanței pentru care s-a pus poprirea.
De asemenea, Ministerul Finanțelor propune modernizarea sistemului de administrare a impozitelor şi taxelor prin facilitarea depunerii online a declarațiilor. Este vorba, de exemplu, despre declarațiile 100 “Declarație privind obligațiile de plată la bugetul de stat”, 101 “Declarație privind impozitul pe profit”, 300 “Decont de taxă pe valoarea adăugată”, 301 “Decont special de taxă pe valoarea adăugată”, 394 “Declarație informativă privind livrările/prestările și achizițiile efectuate pe teritoriul național”.
În ceea ce privește creșterea transparenței și eficienței în cheltuirea fondurilor publice, MFP are în vedere extinderea entităților publice care utilizează Sistemul național de verificare, monitorizare, raportare și control al situațiilor financiare, angajamentelor legale și bugetelor entităților publice (Forexebug). Vor fi noi categorii incluse, precum organizațiile non-guvernamentale ce lucrează cu fonduri publice.
Pentru persoanele juridice, ministerul vine cu măsuri de susținere a procesului investițional prin extinderea scutirii de impozit a profitului reinvestit și asupra dreptului de utilizare a programelor informatice. Totodată, pentru dezvoltarea sistemului de învățământ profesional și tehnic, propune deducerea integrală a unor cheltuieli efectuate de operatorii economicii pentru elevi, precum și neimpozitarea beneficiilor primite de aceștia.
Prin noile măsuri, vor fi sprijiniți micii agricultori care întâmpină dificultăți în aplicarea regimului normal de TVA. Aceștia vor avea posibilitatea aplicării unui regim special care îi va degreva de cele mai multe sarcini administrative precum: ținerea de evidențe și depunerea decontului de TVA. De asemenea, agricultorii vor beneficia de o compensare în cotă forfetară pentru acoperirea taxei nededuse, aferentă achizițiilor. Astfel, prețul produselor/serviciilor agricole este degrevat de TVA. Compensarea se va acorda gradual, 1% în 2017, 4% în 2018 și 8% din 2019.
În ceea ce privește persoanele care își redobândesc codul de TVA, Ministerul Finanțelor vizează asigurarea unui tratament fiscal echitabil prin repunerea în drepturi atât a acestora, cât și a beneficiarilor care au efectuat achiziții de bunuri/servicii în perioada anulării codului de TVA.
În plus, pentru reducerea sarcinilor administrative ale contribuabililor care realizează operațiuni intracomunitare se elimină Registrul Operatorilor Intracomunitari (ROI). Totodată, declarațiile informative 392A, 392B și 393 se suspendă până la data de 31 decembrie 2019.
Comentând aceste modificări, Gabriel Biriș susține că mai sunt multe de făcut în finanțele țării pentru a fi complet reformate. „Mă bucur să văd că au fost păstrate: modificarea definiţiei la stock options, astfel încât să permitem folosirea acestui instrument de stimulare a angajatului să facă performanţă nu numai la companii listate, ci şi la cele nelistate; permanentizarea „scutirii” de impozit pe profitul reinvestit, chiar extinderea şi la utilizarea software (predecesorii nu au înţeles că programele informatice nu se cumpără, se închiriază). Am folosit ghilimelele pentru că în realitate nu avem o scutire, ci o amânare a impozitului; modificările de la microîntreprinderi, astfel încât să nu mai avem situaţii ridicole cu companii care investesc zeci de milioane şi nu pot să deducă cheltuielile; regimul forfetar la TVA pentru agricultori, într-o formă chiar îmbunătăţită, proiectul incluzând acum o cota forfetară de compensare; – a fost eliminat ROI (registrul operatorilor intracomunitari). În plus, au fost introduse deduceri pentru cheltuilile cu învăţământul profesional, ceea ce este foarte bine”, a scris Biriș pe pagina sa de Facebook.
Evident, fostul secretar de stat și-a arătat și nemulțumirile față de modificările Finanțelor. „Nu înţeleg însă de ce au fost scoase: modificările ce eliminau evaluarea „intenţiei şi capacităţii” contribuabilului de a derula operaţiuni taxabile, prevederi ce încurcă pe toată lumea fără a rezolva mai deloc problema GAP-ului uriaş de TVA. Drept e să spunem şi că prevederile nou introduse referitor la deducerea TVA în cazul re-integistrarii rezolva parţial problema triplei impozitări. Nu ajută însă deloc fiscul în a avea o reacţie rapidă în cazuri în care riscul de fraudă este evident şi imediat…; eliminarea obligaţiei comercianţilor en-gros de produse accizabile de a se înregistra. Nu trebuie să uităm că la ieşirea din antrepozit 100% din acciza şi o bună parte din TVA este plătită, deci riscul de fraudă în acest sector (comercianţi en-gross) este chiar mai mic decât în alte domenii, ceea ce face că înregistrarea să fie complet inutilă. Ambele măsuri fuseseră agreate de toată lumea, nu înţeleg de ce s-a renunţat la ele – doar ar fi simplificat şi scăzut costurile de administrare…; simplificarea de la impozitul pe clădirile cu destinaţie rezidenţială sau mixtă, unde valoarea impozabilă nu mai trebui stabilită cf evaluare, ci din tabel, la fel că la clădirile rezidenţiale deţinute de persoane fizice. Ţinând cont că standardul de evaluare este grefat pe aceste valori impozabile, impactul măsurii era neutru pe partea de venituri. Numai că simplificăm lucrurile…”, a mai spus fostul oficial al Finanțelor.
Gabriel Biriş a demisionat la începutul lunii septembrie din funcţia de secretar de stat şi coordonator al Departamentului de Legislaţie Fiscal din Ministerul Finanţelor, decizia sa având legătură cu scandalul privind modificarea Codului Fiscal, după ce un proiect de ordonanţă neasumat de ministrul Finanţelor, Anca Dragu, a ajuns în presă. „Şi-a dat seama că şi-a depăşit mandatul acordat de premier în ceea ce priveşte debirocratizarea sistemului fiscal şi şi-a depus demisia la Cancelaria primului ministru”, a spus atunci Liviu Iolu, purtătorul de cuvânt al Executivului.