Ce ascunde inițiativa recensământului romilor din Italia

Vicepremierul italian Matteo Salvini a propus luni un recensământ al comunităţii rome, cu scopul, între altele, de a facilita expulzarea celor cu cetăţenie străină aflaţi în situaţie ilegală. ”Romii italieni, din nefericire, trebuie să-i păstrezi acasă”, a adăugat el.

Salvini a dezminţit însă că ar intenţiona ”fişarea” sau amprentarea romilor care trăiesc în Italia, dând asigurări că se preocupă de soarta copiilor din această comunitate. ”Nu este intenţia noastră să fişăm sau să luăm amprentele digitale ale nimănui, obiectivul nostru este o evaluare a situaţiei în taberele de romi”, a declarat el luni seară. Ulterior a adăugat pe Twitter: ”Unii vorbesc de «şoc», de ce? Mă gândesc doar la aceşti bieţi copii care sunt învăţaţi să fure şi să trăiască în ilegalitate”.

Presa italiană a relatat marţi că şeful guvernului, Giuseppe Conte, i-ar fi telefonat, iritat, lui Salvini, însă premierul, aflat luni la Berlin, nu s-a exprimat public pe acest subiect. Opoziţia de stânga, în schimb, a folosit muniţie grea împotriva propunerii lui Salvini, pe care a asemănat-o cu legile rasiale votate în anii 1930, în perioada fascistă. ”Italia s-a întors în 1938”, anul în care au fost votate legile rasiale care i-au vizat pe evreii italieni, a notat pe Twitter o senatoare a Partidului Democrat (PD, centru-stânga), Monica Cirinna. Uniunea comunităților evreiești a precizat că un recensământ al romilor ar ”arăta că legile și măsurile rasiste din urmă cu mai bine de 80 de ani sunt, din nefericire, uitate”.

Propunerea lui Salvini a creat o oarecare fricțiune și în rândul Mișcării de 5 Stele, partidul care a câștigat alegerile din martie și care este principala formațiune de guvernare, condusă de vicepremierul Luigi di Maio. Pentru a ascunde o parte din aceasta stare de fapt, di Maio a declarat: ”Îmi face plăcere că Salvini a dezmințit ipoteza unui recensământ sau a creării unei baze de date. Nu putem face ceva anticonstituțional”.

Se îndreaptă Italia spre un scenariu și mai grav decât cel din Franta anului 2010, când romii provenind din Romania au fost scoși țapi ispășitori și au fost folosiți drept perdea de fum pentru scandalurile în care era implicat președintele Nicolas Sarkozy la acea vreme? Italia este condusă de un partid de extremă dreapta (Liga lui Matteo Salvini) și un partid lipsit de identitate politică (Mișcarea de 5 Stele), cu un premier de paie în persoana lui Giuseppe Conte. Având in vedere această orientare a guvernului, luarea în colimator a romilor are toate șansele să ducă la o criză mult mai gravă decât cea din 2010 dintre România și Franța.

Din fericire, analizele din presa italiană indică un alt scenariu, deși nici acesta lisit de eventuale tensiuni diplomatice cu statele din care provin romii din Peninsulă. Vicepremierul Salvini blufează și o face cu scopul de a-și spori șansele de a ajunge premier cât mai repede.

Strategia vicepremierului Salvini

Primul anunț șoc făcut de Salvini este acela că Italia nu va mai primi imigranții recuperați din Mediterana. Însă Convenția pentru Salvare și Căutare pe Mare și Convenția pentru Siguranța Vieții pe Mare, la care Italia este parte, obligă guvernul să-i salveze pe imigranții care vin din Africa. Vicepremierul Salvini nu poate ordona decât ca navele Pazei de Coastă italiene să stea cu câteva mile marine mai aproape de țărm, iar în acest fel imigranții vor fi salvați de navele comerciale ce trec pe lângă ei, obligate de aceleași conventii. În cele din urma, ei vor ajunge tot la bordul navelor militare italiene. Același lucru este valabil și în cazul romilor, unde constituția interzice recensămintele cu substrat rasial.

Toate aceste inițiative despre care Salvini știe că nu pot avea finalitatea anunțată public nu au decât rolul de a-i spori popularitatea într-o națiune care a primit circa un milion de imigranți și este la limita exploziei. După refuzul de a primi imigranții aflați pe nava unui ONG, Liga, partidul lui Salvini, a ajuns să devanseze cu 0,5% în sondaje Mișcarea de 5 Stele și să devină cel mai popular partid. Dacă la alagerile din martie Liga a obținut 17,5%, iar Mișcarea de 5 Stele 32,5%, acum Liga a ajuns la 29,5%, iar M5 la 29%, scrie La Stampa.

Au trecut doar trei săptămâni de la învestirea actualului guvern italian, iar prim-planul îi aparține exclusiv vicepremierului Salvini. El spune că ”pentru imigranții calndestini petrecerea s-a încheiat”, vrea să închidă porturile, iar acum dorește un recensământ pentru romi. Premierul Conte, un tehnocrat de paie, nu poate ieși deloc în față, în ciuda delpasărilor externe importante, ultima la Berlin. ”Salvini îi ia prim-planul, radicalizează planurile guvernului și își supune aliații din M5 unui permanent test de stres”, scrie La Stampa.

Romii, vehicul electoral

Scopul final al vicepremierului Salvini este de a da jos guvernul din care face parte și de a organiza anticipate cât timp sondajele îi sunt favorabile. ”În umbra lui Salvini, di Maio nu are liniște. Este terorizat de ideea că aliatul său ar putea să trântească guvernul și să-i aducă pe italieni la urne la finalul anului, pentru a capitaliza creșterea în sondaje”.

Anticipatele din Italia provocate de planurile controversate și irealizabile ale lui Salvini sunt cu atât mai probabile cu cât vicepremierul știe bine că alegerile europarlamentare din 2019 vor fi un șoc pentru UE, cu ascensiunea partidelor de extremă în majoritatea statelor. Cu un Parlament European în care vor fi mult mai mulți reprezentanți ai lui Viktor Oran, ai premierului austriac Sebastian Kurz, ai liderului bavarez Horst Seehofer, ai altor partide de extremă din UE, Salvini va avea o pârghie de presiune în plus asupra partenerilor de guvermare de la Roma, va beneficia de ascensiunea extremelor în Europa și va putea provoca mai ușor anticipatele.

”Salvini este ca un rege într-un regat pe care îl smulge bucată cu bucată din mâinile Mișcării de 5 Stele și ale premierului Conte”, scrie La Stampa. La fel ca și în Franța anului 2010, romii din Italia și imigranții africani nu sunt decât un vehicul electoral și o perdea de fum care ascunde ambițiile și carențele deopotrivă de mari ale unui lider foarte orgolios, atunci Nicolas Sarkozy, acum Matteo Salvini.