30 de miniștri ai Educației în 36 de ani. Ce au lăsat în urmă – ANALIZĂ

Mihai Șora

(26 decembrie 1989 – 28 iunie 1990)

Mihai Șora a fost numit imediat după Revoluția din 1989, în primul guvern post-comunist. Șora a ocupat funcția de ministru al Educației între decembrie 1989 – iunie 1990, într-o perioadă de instabilitate și reorganizare a ministerului.

Mihai Șora a considerat că educația trebuie să încurajeze libertatea și responsabilitatea, nu uniformitatea strictă. Printre modificările pe care le-a adus se numără eliminarea purtării uniformelor școlare. Elevii au primit libertatea de a se îmbrăca individual, ceea ce a fost un gest simbolic de libertate post-comunistă.

Și-ar fi dat demisia din Guvern în semn de protest față de mineriadele din 13–15 iunie 1990. A menționat că ar fi refuzat să fie reconfirmat pe post în Guvernul constituit după alegerile din mai, dar acest fapt este contestat de Petre Roman. Andrei Pleșu, ministru al Culturii la acel moment, a afirmat mai târziu că Roman l-a demis pe Șora, „între altele pentru că luase partea studenților”, scrie PressHub.

Andrei Marga

(decembrie 1997 – decembrie 2000)

A fost ministru în cadrul cabinetelor Ciorbea, Radu Vasile și Isărescu, în vremea președinției Constantinescu. I s-a atribuit, în presă, prima tentativă importantă de modernizare a învăţământului, prin adoptarea Legii învăţământului.

„Este ministrul care a încercat pentru prima dată o reformă coerentă a sistemului de învățământ, bazată pe un plan la conceperea căruia au participat specialiști din afara Ministerului Educației”, notează România Liberă, într-un articol din 2009.

Andrei Marga a intervenit asupra: examenelor, programei, directorilor, inspectorilor, structurii anului școlar. Totuși, schimbarea bruscă, într-un sistem luat pe nepregătite, nu a avut efectele scontate.

Marga a introdus examenul de capacitate la finalul clasei a VIII-a. Până atunci, elevii dădeau examen de admitere la liceu.

Sistemul de evaluare a elevilor a fost schimbat, fiind introduse calificativele de la insuficient la foarte bine, în locul notelor de la 1 la 10. Calificativele au fost introduse pentru a crea un mediu de învățare mai prietenos, reducând anxietatea legată de competiția dură între elevi și efectele demotivării.

A introdus manualele alternative, pe baza unei programe școlare la nivel național, realizate în prealabil. În esență, a însemnat că pentru aceeași materie și aceeași clasă, profesorii au putut alege dintr-o ofertă de 2-5 cărți diferite, scrise de autori diferiți. Cadrul didactic nu mai era obligat să predea toți pașii dintr-o singură carte oficială. El putea alege manualul care se potrivea mai bine nivelului elevilor săi. Această măsură a fost extrem de contestată la acea vreme de vocile conservatoare, care susțineau că manualele alternative vor crea diferențe de cunoștințe între elevi și că „distrug unitatea învățământului”

A crescut numărul probelor susținute la Bacalaureat, de la patru la șase (sau șapte, pentru cei care susțineau examenul și în limbra maternă). Și examenul a devenit diferențiat în funcție de filieră, profil și specializare, oferind elevilor posibilitatea de a alege anumite materii în funcție de opțiunile lor viitoare. S-a stabilit formatul cu două sesiuni de examen pe an, adică trecerea de la trimestre la semestre.

A inițiat procesul de transformare a școlilor profesionale în licee tehnologice, o măsură care a generat cele mai aprinse critici pe termen lung. 

Anul 2000 debutează cu o uriașă grevă a profesorilor, nemulțumiți că ajunseseră să primească printre cele mai mici salarii din țară. O lună de zile n-au intrat la clasă.

Ecaterina Andronescu

(decembrie 2000 – iunie 2003; decembrie 2008 – octombrie 2009; iulie 2012 – decembrie 2012; noiembrie 2018 – august 2019)

În cele patru mandate a modificat de nenumărate ori Legile Educației, de unde și porecla „Abramburica”.

A desființat Școlile de Arte și Meserii – Una dintre cele mai criticate decizii a fost eliminarea acestor școli în 2009, măsură considerată ulterior responsabilă pentru deficitul de forță de muncă calificată în România. Măsura a avut efectul ca cel puțin 10% dintre elevii care au terminat clasa a VIII-a să nu continue studiile, în principal, din cauza faptului că familiile nu puteau acoperi costurile a 4 ani de școlarizare”, se arăta în proiectul Strategiei naționale pentru protectia si promovarea drepturilor copilului 2014-2020. După ce s-a văzut dezastrul, s-a revenit la ideea de învățământ profesional de 3 ani.

În 2019, a aprobat planul de școlarizare care a tăiat aproximativ 30.000 de locuri la liceu (peste 1.000 de clase). Măsura era menită să direcționeze elevi slabi către învățământul profesional, unde locurile nu se ocupau. Ulterior, a încercat reintroducerea unor forme de învățământ profesional pentru a corecta deficitul creat. 

Înlocuirea orelor de Educație Fizică și Sport de la clasa pregătitoare, clasa I și clasa a II-a cu “ore de Joc și Mișcare”, care urmau să fie ținute de învățător, nu de profesorul de sport. Asta urma să ducă la economii la buget, să nu mai plătești un alt cadru didactic. După critici ale părinților și profesorilor,  s-a răzgândit în mai puțin de 24 de ore.

A modificat criteriile pentru doctorate și le-a îndulcit. A modificat Legea Educației pentru a permite profesorilor universitari să poată coordona doctorate mai ușor. Una dintre schimbările cheie a fost eliminarea obligației ca profesorii să dețină titlul de „abilitat” (un standard de cercetare superior) pentru a conduce doctorate, revenind la vechiul sistem în care calitatea de profesor universitar era suficientă.

Mai mult, în contextul scandalului de plagiat al lui Victor Ponta, a semnat ordine care au dus la reorganizarea CNATDCU (organismul care verifică doctoratele). Această mișcare a fost interpretată la acea vreme ca o metodă de a bloca sau întârzia verdictele de plagiat prin mutarea competenței de decizie.

Daniel Funeriu

(decembrie 2009 – februarie 2012)

Introducerea monitorizării video obligatorii în sălile de examen, măsură care a dus la o scădere istorică a ratei de promovare, dar a eliminat frauda generalizată. De unii, măsura este considerată un eșec al sistemului, nu doar o victorie împotriva copiatului.

A introdus obligativitatea clasei pregătitoare („clasa zero”), cu scopul de a asigura o tranziție mai lină a copiilor de la grădiniță la școală. Și introducerea evaluărilor naționale la finalul claselor a II-a, a IV-a și a VI-a pentru a monitoriza constant nivelul elevilor. Această măsură a fost numită de Victor Ponta drept o „harababură și o prostie”, criticând lipsa de pregătire a infrastructurii școlare și stresul creat părinților și copiilor prin procedurile de înscriere.

Universitățile au fost ierarhizate în trei categorii (cercetare avansată, educație și cercetare, centrate pe educație) cu ajutorul experților de la Asociația Universităților Europene, pentru a aloca fondurile în funcție de performanță. Funeriu a fost criticat de mediul academic pentru impunerea unor criterii stricte de publicare în jurnale internaționale, măsură considerată prea dură pentru realitatea resurselor din România de atunci.

Recunoașterea automată a titlurilor obținute la universități de elită din străinătate.

Demararea primelor demersuri instituționale pentru depistarea tezelor academice plagiate și sancționarea imposturii în mediul universitar.

Finanțarea „per elev”: Implementarea unui sistem de finanțare în care resursele financiare urmează elevul, obligând școlile să devină mai competitive pentru a atrage înscrieri.

Liviu Pop

(mai – iulie 2012; iunie 2017 – ianuarie 2018)

În prima sa zi ca ministru interimar, Pop a semnat un ordin prin care a dizolvat Consiliul Național de Atestare a Titlurilor, Diplomelor și Certificatelor Universitare (CNATDCU), chiar în momentul în care instituția se pregătea să dea un verdict oficial de plagiat în cazul tezei de doctorat a premierului de atunci, Victor Ponta. Liviu Pop a susținut că CNATDCU nu avea competența legală de a se pronunța pe titluri de doctor, ci doar Consiliul Național de Etică (CNE), pe care îl reorganizase deja cu oameni considerați apropiați puterii de atunci. Verdictul a fost imediat declarat nul de către minister, iar procesul de retragere a titlului de doctor a fost blocat timp de 4 ani, până când legislația a fost schimbată din nou în 2016.

Introducerea manualului de educație fizică și sport: A susținut și implementat tipărirea manualelor de sport pentru elevii de clasa a V-a, măsură criticată de opinia publică pentru inutilitatea ei practică și pentru costurile ridicate. Manualele au fost tipărite și distribuite elevilor de clasa a V-a la începutul anului școlar 2017-2018.

Pop a lăsat în urmă și o listă lungă de gafe pe care ni le amintim și astăzi, cea mai de notorietate: „totul este sub control, operaţia la genunche a decurs bine”.

„Educaţia e gratuită conform Constituţiei. În fapt, cineva trebuie să asigure această gratuitate. Statul asigură o parte din gratuitate, părintele asigură altă parte din gratuitate, copilul nu plăteşte nimic”.

„În viaţă, ca şi în politică, există greşeli şi există erori. Este esenţial însă faptul că greşelile se pot corecta, erorile nu”.

Monica Anisie

(noiembrie 2019 – decembrie 2020)

Sorin Cîmpeanu

(decembrie 2014 – noiembrie 2015; decembrie 2020 – septembrie 2022)

Sorin Cîmpeanu rămâne în memoria colectivă drept primul ministru care a lucrat la „România Educată”, „proiectul de suflet” al lui Klaus Iohannis.

A eliminat structura tradițională pe semestre, introducând în locul acestora 5 module de învățare alternate cu perioade de vacanță. A fost introdusă o nouă vacanță, în luna februarie, „vacanța mobilă”, fiindcă programarea acesteia era la dispoziția Inspectoratelor Școlare Județene.  A fost denumită „vacanța de schi”.

A eliminat tezele școlare semestriale, pe motiv că nu mai sunt relevante, și din notele obținute pare că toți elevii sunt „de top”. Au fost înlocuite cu evaluări periodice.

A înlocuit media semestrială cu o singură medie generală, la final de an.

Ligia Deca

(octombrie 2022 – decembrie 2024)

După demisia lui Sorin Cîmpeanu, portofoliul a fost preluat de Ligia Deca, fostă consilieră prezidențială pe educație și coordonatorul direct al proiectului „România Educată”. Deca a preluat proiectele lăsate de Cîmpeanu, le-a adus modificări și a reușit să le treacă prin Parlament. Astfel, în vara anului 2023, au fost promulgate, cu fast, noile Legi ale Educației (Legile Deca), care înlocuiesc vechea lege a lui Funeriu din 2011.

Elevii care comit abateri disciplinare grave pot fi exmatriculați și mutați la alte școli. Sancțiunile vor veni gradual în funcție de gravitatea faptei, începând cu observația și mustrarea scrisă. Elevul dat afară se poate reînmatricula în anul școlar următor.

Sălile de clasă să fie dotate cu camere video, cu acordul părinţilor, pentru combaterea violenței în școli.

Profesorii pot confisca telefoanele mobile ale elevilor, din clasele primare și gimnaziale. Copiii nu aveau voie, oricum, să folosească telefoanele la ore, dar s-au introdus reguli mai stricte.

Religia a fost introdusă ca disciplină opțională la Bacalaureat.

Elevele însărcinate și elevii care au devenit părinți să aibă posibilitatea de a le fi motivate un anumit număr de absențe și să beneficieze de program mai flexibil în grupe speciale.

A schimbat sistemul de burse: dacă înainte se acorda primilor 30% din clasă indiferent de medie (ceea ce a dus la burse pentru medii sub 5), a fost impus un prag minim de 9,50.

Înfiinţarea de cabinete medicale şi cabinete medicale stomatologice până la în anul 2027 pentru toate instituţiile de învăţământ speciale din România, iar până în anul 2030 pentru toate celelalte instituţii de învăţământ de masă.

Durata mandatului de rector este de 5 ani pentru maxim două mandate.

Legile au fost criticate de părinți, profesori, elevi, sindicate, din cauză că nu a existat dezbatere. În mandatul său a avut loc și greva profesorilor din mai-iunie 2023, cea mai mare mobilizare sindicală din ultimii 18 ani. A fost declanșată în principal de nemulțumiri legate de salarizare și subfinanțarea sistemului educațional.

Daniel David

(decembrie 2024 – ianuarie 2026)

Ultimul ministru, care a demisionat la finalul lui 2025, a rămas cu eticheta „tăierilor” pe umeri, în imaginea publicului.

A crescut norma didactică de la 18 la 20 de ore pe săptămână.

A redimensionat bugetul de burse – numărul beneficiarilor dintr-o clasă a scăzut de la 30% la 15%, iar media minimă să fie 9. Bursele pentru olimpici au fost eliminate sub argumentul că „pervertesc meritul” și că performanța de vârf ar trebui susținută prin alte mecanisme, nu prin plăți lunare de tip social. Și bursele tehnologice (destinate elevilor din învățământul profesional) au fost eliminate.

A crescut numărul de elevi dintr-o clasă.

S-au realizat comasări educaționale, fuziuni prin absorbție între universități mari și instituții de cercetare sau universități mai mici.

Noul ministru al Educației

Mihai Dimian a depus jurământul la Palatul Cotroceni, în urmă cu două zile. Rector al Universității „Ștefan cel Mare” din Suceava începând cu anul 2024, Mihai Dimian a coordonat anterior, în perioada 2012-2024, în calitate de prorector al acestei unități de învățământ, activitatea de cercetare științifică.