Ce facultăți merită făcute ca să îți poți găsi un job și în era inteligenței artificiale

O analiză publicată de The Wall Street Journal evidențiază trei domenii care pot dezvolta astfel de competențe: matematica, filozofia și antropologia. Sunt specializări foarte diferite, însă au în comun faptul că pun accent pe capacitatea de analiză, rezolvarea problemelor, argumentare și înțelegerea comportamentului uman.

Totodată, analiza atrage atenția că o diplomă în informatică nu mai reprezintă automat o garanție pentru obținerea unui loc de muncă bine plătit, în condițiile în care numărul mare de absolvenți se suprapune peste schimbările produse de dezvoltarea rapidă a inteligenței artificiale.

Matematica te învață să găsești soluții

Matematica este, în acest context, mai mult decât o disciplină bazată pe calcule și formule. Studiile în acest domeniu dezvoltă capacitatea de a privi o problemă complicată, de a-i identifica elementele esențiale și de a construi un mod logic prin care aceasta poate fi înțeleasă și rezolvată.

AI poate efectua deja într-un timp foarte scurt calcule complexe și poate procesa cantități mari de informații, ceea ce înseamnă că avantajul unei pregătiri matematice nu mai este legat doar de capacitatea de a face manual anumite operațiuni. Mai importantă poate deveni înțelegerea problemei, alegerea metodei potrivite și capacitatea de a interpreta rezultatul obținut cu ajutorul unui instrument automat.

Într-un astfel de scenariu, AI poate deveni un instrument care execută o parte din munca tehnică, în timp ce omul rămâne responsabil pentru definirea problemei și pentru decizia privind modul în care rezultatul trebuie folosit. Tocmai această capacitate de a înțelege structura unei probleme și de a o aborda logic poate face pregătirea matematică relevantă și într-o piață a muncii în care inteligența artificială preia tot mai multe sarcini.

Filozofia te învață să gândești înainte să răspunzi

Filozofia este un alt domeniu analizat de The Wall Street Journal, iar relevanța sa într-o economie influențată de AI vine în special din competențele pe care le dezvoltă. Studiile de filozofie pun accent pe analiză, argumentare, evaluarea unor idei și capacitatea de a privi aceeași problemă din perspective diferite, competențe care pot deveni importante într-un mediu profesional aflat într-o schimbare continuă.

Un element interesant apare în datele Federal Reserve Bank of New York, citate de The Wall Street Journal. Potrivit acestor date, absolvenții tineri de filozofie au o rată a șomajului mai mică decât absolvenții unor domenii tehnice, inclusiv informatica și ingineria informatică. Datele sunt cu atât mai interesante cu cât informatica este asociată frecvent cu profesiile considerate a avea cele mai bune perspective într-o economie dominată de tehnologie.

Totuși, din aceste date nu trebuie trasă concluzia că filozofia oferă automat un avantaj pe piața muncii și nici că domeniile tehnice și-au pierdut relevanța. Ea arată însă că legătura dintre o diplomă și succesul profesional poate fi mai complicată decât simpla alegere a unui domeniu despre care se estimează că va avea o cerere ridicată.

În condițiile în care AI pot schimba rapid natura anumitor activități, capacitatea de a analiza o problemă, de a construi un argument și de a te adapta atunci când situația se modifică poate avea o valoare importantă.

Antropologia pune omul în centrul analizei

Antropologia reprezintă un alt exemplu de domeniu care poate părea, la prima vedere, mai puțin legat de viitorul tehnologic, dar care dezvoltă competențe relevante într-o lume în care inteligența artificială devine tot mai prezentă. Accentul acestei discipline cade pe societate, cultură și comportamentul uman, iar una dintre competențele importante pe care le poate dezvolta este capacitatea de a observa și înțelege un sistem din interiorul său.

Această perspectivă poate fi utilă într-un moment în care companiile și instituțiile folosesc tot mai mult sisteme automate, dar trebuie în același timp să înțeleagă modul în care oamenii reacționează la ele. Tehnologia poate explica ce se întâmplă la nivelul unui sistem, însă înțelegerea motivelor pentru care oamenii adoptă, resping sau modifică un anumit comportament presupune o altă formă de analiză.

Din acest motiv, pregătirea în antropologie poate completa o pregătire tehnică, mai ales în domenii în care succesul unui produs sau al unei tehnologii depinde nu doar de funcționarea sa, ci și de felul în care este folosită de oameni.

Pe măsură ce AI preia anumite sarcini, înțelegerea oamenilor și a modului în care aceștia se comportă poate deveni, la rândul său, o competență importantă.

„Competențele umane rămân și mai importante”

Această idee este susținută și de Leah Belsky, vicepreședinta pe educație a OpenAI, care spune că importanța competențelor umane poate crește pe măsură ce inteligența artificială preia sarcini tot mai complexe.

„Competențele umane rămân şi mai importante pe măsură ce inteligenţa artificială preia sarcini mai complexe şi remodelează domeniile într-un mod pe care nu îl putem prevedea pe deplin”, a declarat Leah Belsky, potrivit The Wall Street Journal.

The Guardian indică și alte domenii în care oamenii pot avea un avantaj

O analiză publicată de The Guardian indică, la rândul său, câteva caracteristici care pot face anumite activități mai dificil de preluat integral de AI. Printre acestea se află interacțiunea umană, creativitatea, responsabilitatea și munca fizică, domenii în care simpla capacitate de procesare a informațiilor nu este suficientă pentru a reproduce în totalitate ceea ce face un om.