Ce hal de preşedinte avem! Cum i-am putut da ţara pe mînă?

Cînd situaţia coronavirus era sub un oarecare control, spunea că Guvernul lucrează foarte bine, deci este meritul său şi al Guvernului; acum, cînd lucrurile merg cum nu se poate mai prost, este vina noastră

Ce hal de preşedinte avem! Cum i-am putut da ţara pe mînă?

Cînd situaţia coronavirus era sub un oarecare control, spunea că Guvernul lucrează foarte bine, deci este meritul său şi al Guvernului; acum, cînd lucrurile merg cum nu se poate mai prost, este vina noastră

În general, am această dispoziţie de a acorda respectul cuvenit unei funcţii în stat, mai ales dacă această funcţie a fost dobîndită prin vot, deci prin opţiunile populaţiei. Cu atît mai mult sînt dispus, ca un cetăţean onest, să acord acest respect preşedintelui României, omul cu cea mai mare reprezentativitate între toate funcţiile dobîndite de la electorat.

Cu o condiţie, însă: aceea ca respectivul personaj care deţine această funcţie să fie el însuşi conştient de importanţa funcţiei dobîndite din partea cetăţenilor şi de obligaţiile ce-i revin după validare.

Nu insist pe faptul că, imediat după cîştigarea alegerilor prezidenţiale, preşedintele nu mai este doar reprezentantul celor care i-au dat votul, ci şi al tuturor românilor, căci această prevedere face parte din caietul de sarcini al funcţiei, fiind prevăzută în Constituţie.

Mult mai important mi se pare faptul că preşedintele României devine imediat un întreţinut de lux al statului, iar pentru asta nu i se cere în schimb nimic altceva decît să respecte la literă Constituţia! Or, ce face preşedintele Iohannis? Atacă deciziile CCR ori de cîte ori acestea nu-i convin, asmuţindu-l pe valetul său de serviciu, premierul Orban, chiar să îndemne populaţia să nu le respecte!

Profitînd de faptul că principalul său opozant formal este Marcel Ciolacu, iar acesta se limitează la nişte vorbe aruncate ici-colo, Iohannis se poartă în continuare ca un sultan, ştiind că, în realitate, nu dă socoteală nimănui.

Aşa cum n-a dat socoteală nici cînd, în calitate de profesor, s-a implicat în traficul de copii (lucru pentru care altcineva ar fi fost dat afară din învăţămînt), nici cînd, în calitate de primar, a fost de acord cu înstrăinarea patrimoniului statului către FDGR, organizaţie pe care o conducea (lucru pentru care altcineva ar fi făcut ani grei de puşcărie), nici cînd a cerut oficial să fie succesorul organizaţiei fasciste GEG (lucru pentru care altcineva ar fi fost acuzat de promovarea ideilor şi instituţiilor fasciste), nici atunci cînd nu s-a dus la deschiderea Consiliului European doar pentru a satisface curiozitatea soţiei lui, care voia să viziteze Pompeiul (lucru pentru care oricare alt preşedinte ar fi fost demis instantaneu şi acuzat de înaltă trădare), nici atunci cînd, fără ruşine, a pozat mereu ca lider al PNL, împotriva Constituţiei (lucru pentru care alt preşedinte ar fi fost suspendat) şi nici măcar atunci cînd s-a constatat că Iohannis merge aproape săptămînal la Sibiu pentru a-şi vizita soţia, cheltuind sume uriaşe pentru acest capriciu (lucru pentru care oricine altcineva s-ar fi trezit măcar cu imputarea banilor publici aruncaţi pe geam în interes strict personal).

Cu această serie teribilă de fapte care ar fi trebuit să-l ducă în faţa instanţelor penale sau măcar să-l trimită la vreun garaj după suspendarea din funcţie, pînă la referendumul de demitere, Klaus Iohannis a fost, totuşi, votat de două ori să devină preşedintele României. Aşa a vrut poporul, aşa a fost, căci aceasta este democraţia!

Dar nu faptul că Iohannis a fost ales de două ori în fruntea ţării mă irită, din moment ce asta a fost pohta ce-a pohtit electoratul, ci faptul că Iohannis nu a înţeles nici măcar a doua oară că trebuie să fie preşedintele tuturor românilor, nu numai al celor care l-au votat.

N-am văzut la el nici o compasiune umană faţă de pensionari, considerîndu-i, probabil, votanţi ai PSD, n-am văzut o astfel de compasiune faţă de miile de sinistraţi de după inundaţii, considerînd, probabil, că toţi au şase case şi, deci, nu contează că una s-a prăbuşit sub ape, n-am văzut nici o compasiune faţă de copii, încurajîndu-l pe Cîţu, pe care-l păstrează în funcţie după seria de moţiuni trecute de Parlament, să nu dubleze alocaţiile acestora. Pur şi simplu, omul ăsta nu este capabil de compasiune!

Şi, atunci, de ce să-mi mai fac eu griji în legătură cu toate discursurile sale robotizate pe marginea coronavirusului, întrebîndu-mă de ce nu l-a dat afară pe Ludovic Orban după scena băutei din sediul Guvernului sau de ce nu l-a avertizat pe Vela asupra excesivelor amenzi date abuziv faţă de mii de români, or de ce nu a luat nici o atitudine, cel puţin după ce a început ancheta DNA faţă de jaful pe care unii l-au făcut unii cu măştile sau echipamentele medicale?

Uitaţi-vă cu atenţie numai la acest aspect: cînd situaţia coronavirus era sub un oarecare control, spunea că Guvernul lucrează foarte bine, deci este meritul său şi al Guvernului; acum, cînd lucrurile merg cum nu se poate mai prost, este vina noastră, a populaţiei! Ce este asta, dacă nu bătaie de joc?

Îmi este foarte clar, după aceşti aproape şase ani de mandat ca preşedinte, că Iohannis nu ştie nici acum ce are de făcut în această supremă funcţie în stat. Nu are strop de ruşine atunci cînd, pentru fapte similare, oricine altcineva şi-ar fi băgat capul în nisip, nu are nici un strop de compasiune, măcar formală, pentru cei aflaţi în suferinţă sau nevoi.

El, Klaus Iohannis, nu are decît o sete uriaşă de Putere! Vrea „Guvernul Meu”, vrea „Parlamentul Meu”, sugerînd atît de evident că nu se vede decît pe sine în centrul lumii, aşteptînd din partea noastră să-l sfinţim cît mai repede nu numai în timpul vieţii, ci chiar în timpul mandatului de Preşedinte!

Dar nu este doar vina lui că nu şi-a conturat măcar în aceşti şase de domnie la Cotroceni un profil de nomenclaturist responsabil şi nici nu este doar vina celor care se gudură pe lîngă el ca nişte pisicuţe care aşteaptă să fie gîdilate pe burtă.

Nu! Este şi vina noastră, a celor care îi tolerăm întregul comportament, justificînd că noi respectăm funcţia de Preşedinte, fără să ne punem întrebarea: „Cum de am putut să dăm ţara pe mîna unui asemenea om care urăşte din toată fiinţa sa tot ce nu are legătură cu familia lui?” Cum am putut? Nu are dreptate chiar Klaus Iohannis cînd ne spune în faţă: „Or eşti précaut, or eşti prost”? Ba da, are dreptate: nu am fost deloc précauţi!

P.S. Sînt unul dintre cei care l-au votat şi susţinut public pe Klaus Iohannis pentru primul mandat şi, pe cale de consecinţă, am dreptul să-i cer socoteală pentru dezamăgirea uriaşă pe care mi-a produs-o felul în care şi-a îndeplinit sarcinile date de Constituţie şi pentru felul acesta grosier cu care ne ia pur şi simplu la mişto, vorba lui Mircea Cărtărescu.

Distribuie articolul pe:

33 comentarii

  1. „Humor”, prin impertinentele ce mi le-ai administrat demonstrezi ca ai fost „furibund” in toate ipostazele in care m-ai atacat! Adversarii mei nu-s doar bolsevicii de „dreapta”, ci mai ales aia de „stanga”. Un motiv al adversitatii, cum recunosti – pseudonimul „Charlie”,in mod repetat cu alte identitati te-ai referit cu mot a mot la acest pseudonim! M-ai numit „Charla” din ura fata de jurnalistii ce-i luau in balon pe islamisti dusmanii evreilor. Am ales pseudonimul in memoria victimelor atacului terorist, pe tine te-a uns pe suflet asasinatul! Datele istorice folosite sunt reale, inscrise in carti, nu le-am inventat, eu le interpretez corect nu ce falsifica istoricii marxisti. Si v-am spus de ce falsifica, pt a acoperi vinovatii reali. Frazele mele au abilitatea redarii acestor realitati,ele nu sunt „insailari”, ci impecabile demonstratii logice bazate pe date istorice! Asta va scoate din minti, nu si din dogma genocidara. „Tupeul si magaria” cu care nu recunosti identitatile nu ma mira, eu acuz bazat pe dovezi, tu folosind la virgula idei si expresii si nu poti spune ca e o coincidenta. Coincidenta disperarii tale cu a lui „Mama Morton” si a lui „gigel” de a-mi pretinde sa spun ce inteleg prin „bolsevism”. Ai dreptate, toti cei care ma ataca sunt niste „neispraviti”! Ura ta fata de evrei in afara de faptul ca e identica cu a nazistilor/legionarilor are ca scop exonerarea bolsevicilor de responsabilitatea genocidelor. Ma mira incapacitatea ta de a nu intelege ca ideologia ii uneste pe miliardarii rosii de orice etnie, ca si pe decidentii asasinatelor si executantii lor, doar se vede la tine cat de incrancenat dogmatic esti FARA SA DETII O POZITIE FRUNTASA IN CONFRERIE. Banii nu-s suficienti sa motiveze asasinatele, inclusiv „prin apasarea pe butoanele de lansare a rachetelor nucleare”, cum m-ai acuzat cu alt pseudonim! Eu dau jos MITURI FALSE de pe socluri pt a face loc valorilor autentice sterse de bolsevici din istorie.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.