Ce i-au scris magistrații președintelui Nicușor Dan

Raportul sintetizează observaţiile scrise transmise direct în atenţia Preşedintelui României de magistraţi activi sau retraşi din activitate, în perioada 11 – 19 decembrie, în contextul dezbaterilor publice privind sistemul de justiţie, declaraţiilor publice ale unor magistraţi, poziţiilor divergente exprimate la nivel instituţional în sistemul de justiţie, luărilor de poziţie din rândul societăţii civile şi articolelor de presă (inclusiv o investigaţie jurnalistică).

Administraţia Prezidenţială arată că, până la data de 20 decembrie 2025, inclusiv, a consemnat un număr de 320 de emailuri, din care peste 135 provenind de la mai mult de 250 de magistraţi care au transmis opinii/sugestii/reclamaţii. În sinteză este prezentată şi distribuţia pe instanţe şi parchete a magistraţilor care au trimis sesizări.

”În total, magistraţii care au trimis emailuri provin de la 27 de instanţe şi 14 parchete. Este posibil ca magistraţii care au transmis observaţiile în format anonim să facă parte şi din alte instanţe sau parchete decât cele anterior enumerate. Am consemnat şi un aflux de peste 180 de emailuri adresate de cetăţeni, avocaţi, poliţişti, avertizori în interes public (de integritate), societatea civilă, solicitări de audienţă, executori judecătoreşti, grefieri. Aceste mesaje aduc în atenţie, cu precădere, observaţii, reclamaţii sau percepţii rezultate din experienţe personale cu sistemul de justiţie şi alte autorităţi publice. Dată fiind gravitatea unei părţi însemnate din aspectele semnalate, apreciem că se impune o analiză ulterioară aprofundată, un dialog corespunzător şi sesizarea, acolo unde este cazul, a autorităţilor de control competente”, subliniază Cotroceniul.

Sinteza prezintă şi mai multe citate din aceste sesizări

a) „favoruri” prin delegări/detaşări, „colegiile de conducere practic nu mai există”, „preşedinţii/vicepreşedinţii/preşedinţii de secţie sunt mici dumnezei”; „acest mecanism (n.n. al delegărilor şi detaşărilor) este perceput ca un sistem de recompense (…) şi ca instrument de îndepărtare a unor judecători”. Sunt relatate inclusiv situaţii verificabile prin demersuri ulterioare, precum: „preşedinta Curţii de Apel Bucureşti a aprobat delegarea, deşi se afla în perioada de interdicţie şi în ciuda faptului că persoana respectivă avea dosare rămase în pronunţare şi instanţa de la care a plecat a rămas la un deficit de 60%. Aceasta nu este o situaţie singulară, în care Curtea de Apel Bucureşti trece peste interdicţiile celor admişi direct în magistratură de a se transfera la alte instanţe, aprobând delegări pe care le prelungeşte succesiv până la expirarea celor 3 ani, urmând ca atunci să li se soluţioneze favorabil cererile de transfer. Mecanismul cu delegarea este mai facil pentru ca este complet lipsit de transparenţă”;

b) Existenţa unor „exemple concrete” de judecători detaşaţi la CSM de mai mulţi ani, promovări „dubioase” la CAB, numiri de şefi de secţie fără integrare anterioară;

c) „Suntem ameninţaţi cu inspecţia judiciară, cu sancţionarea de către CSM”, „La CAB s-a instaurat frica”, „nu te înscrii la concurs dacă nu ai chemare”, „candidaţii neagreaţi sunt descurajaţi sau eliminaţi”, „ne spun în şedinţă că se vor asigura ei că nu avem ce să le facem, că sunt intangibili”, „raportul IJ semnalizează soarta candidatului”, „suntem în teroare”, „ni se oferă direcţii clare pe tipuri de dosare”, „şedinţe de supunere şi denigrare”, „ne spuneau că vor urma pedepse şi cercetări”, „totul funcţionează pe principiul recompensă şi pedeapsă”, „preşedintele instanţei (…) este pus în funcţie de (…) membru CSM (…) răspunde bine la comenzi (…)”.

d) „Presiunea din interior este reală, iar mecanismele informale de influenţă funcţionează mult mai dur decât se vede din exterior”, „ai o cauză cu persoane influente te trezeşti că ţi se ia fără explicaţii şi ajunge la un parchet superior…iar după câteva luni afli că s-a clasat”, „Orice urmă de nesupunere poate duce oricând la retragerea delegării”;

e) Similar, poate fi amintită o relatare indirectă despre un apel telefonic atribuit unui membru CSM (nume indicat) către preşedintele unei instanţe, cu mesaj de tip condiţionare („dacă vei fi cuminte”) în cadrul unei proceduri vizând cariera magistratului;

f) „După comunicatul de presă au fost trimise mesaje printre noi. Mesaje de ameninţare. Să nu îndrăznim să ne solidarizăm sau să semnalăm ceva.”

g) „IJ (n.n. Inspecţia Judiciară) generează temere în rândul magistraţilor şi nu este percepută ca o instituţie cu funcţie de autoreglare a sistemului judiciar, ci ca un mijloc de presiune atât asupra magistraţilor în ansamblu (mijloc de disuasiune), dar şi asupra magistraţilor incomozi.”, „IJ are imaginea unui instrument folosit în scopul reducerii la tăcere a celor care nu sunt de acord cu opinia asumată de către CSM.”, „realitatea din sistem semnalează imaginea unei inspecţii autoritare care inspiră teamă”;

h) „evaluarea discreţionară a comisiei de evaluare constituite la nivelul curţii de apel”, „independenţa judecătorului poate fi ameninţată nu numai de factori din exterior, ci şi de ierarhia judiciară”;

i) „să înţelegeţi că sub aparenţa legalităţii se întâmplă lucruri grave”.

Doar 20 de magistrați au curaj să discute cu Nicușor Dan. Președintele anunță referendum

In raport  se precizează că „ o parte relevantă din observațiile transmise accentuează necesitatea asigurării caracterului confidențial al identității magistraților, unii dintre aceștia alegând să nu își devoaleze identitatea (ci doar instanța/parchetul ori circumscripția de proveniență), motivele recurente indicând „teama de consecințe” sau „frica de represalii” de natură a afecta evoluția profesională ulterioară (e.g. cercetări disciplinare, afectarea dosarelor de promovare, delegare, detașare), inclusiv prin formulări de tipul „motivul pentru care am folosit un nume fictiv în mesaj este că, recunosc, îmi este frică de consecințele acțiunii mele în interiorul sistemului, în condițiile în care am muncit enorm și am sacrificat multe pentru a ajunge magistrat”.

Administraţia Prezidenţială mai arată că invitaţia publică adresată de Preşedintele României în atenţia magistraţilor din România a avut în vedere rolul constituţional al Preşedintelui României de a veghea la respectarea Constituţiei şi la buna funcţionare a autorităţilor publice, precum şi acela de garant al îndeplinirii obligaţiilor asumate de România faţă de Uniunea Europeană. În plus, a luat în considerare că „prerogativele constituţionale ca şi legitimitatea democratică pe care i-o conferă alegerea lui de către electoratul întregii ţări îi impun Preşedintelui României să aibă un rol activ, prezenţa lui în viaţa publică neputând fi rezumată la un exerciţiu simbolic şi protocolar. Funcţiile de garanţie şi de veghe consacrate în art. 80 alin. (1) din Constituţie implică prin definiţie observarea atentă a existenţei şi funcţionării statului, supravegherea vigilentă a modului în care acţionează actorii vieţii publice – autorităţile publice, organizaţiile legitimate de Constituţie, societatea civilă – şi a respectării principiilor şi normelor stabilite prin Constituţie, apărarea valorilor consacrate în Legea fundamentală. Nici veghea şi nici funcţia de garanţie nu se realizează pasiv, prin contemplare, ci prin activitate vie, concretă. Potrivit comunicatului, invitaţia ”a fost precedată de observarea Raportului din 2025 privind statul de drept întocmit de Serviciile Comisiei Europene privind situaţia statului de drept din România care la capitolul dedicat sistemului judiciar reţine că în privinţa percepţiei publice cu privire la independenţa sistemului judiciar din România „44% din populaţia generală şi 51% din întreprinderi percep nivelul de independenţă al instanţelor şi al judecătorilor ca fiind „destul de bun sau foarte bun” în 2025”.

”Percepţia publicului larg asupra independenţei sistemului de justiţie s-a deteriorat semnificativ în comparaţie cu 2024 (52%) şi 2021 (51%). Percepţia întreprinderilor asupra independenţei sistemului de justiţie s-a deteriorat în comparaţie cu 2024 (56%), deşi s-a îmbunătăţit în comparaţie cu 2021 (45%)”, se mai arată în sinteză, care aminteşte şi sondajul Eurobarometru special din 2025 privind corupţia, în care „75% din respondenţi percep corupţia ca fiind larg răspândită în ţara lor, iar 60% afirmă că se simt afectaţi de corupţie în viaţa de zi cu zi (faţă de media UE de 30%).

Observaţiile sintetizate în Raport provin de la magistraţi care fac sau au făcut parte din diferite instanţe de judecată şi parchete (judecătorii, tribunale, curţi de apel şi parchete de pe lângă acestea, din Bucureşti, Mureş, Constanţa, Cluj, Covasna, Dâmboviţa, Iaşi, Bistriţa, Braşov, Prahova, Brăila, Satu Mare, ş.a.), din paliere profesionale diferite (magistraţi cu funcţii de conducere, magistraţi cu funcţii de execuţie, magistraţi pensionari, magistraţi debutanţi) şi acoperă aspecte de ordin administrativ, managerial, jurisdicţional şi normativ.

”Luând în considerare spectrul larg al remitenţilor (atât sub aspectul poziţiei în interiorul sistemului judiciar, cât şi sub aspect teritorial), s-ar putea extrage unele concluzii privind disfuncţionalităţile observate. Este important de subliniat că Raportul de sinteză: nu stabileşte vinovăţii individuale sau colective; nu califică fapte ca fiind conforme sau contrare legii; nu cuprinde judecăţi de valoare; nu substituie competenţele CSM, IJ, MJ sau ale parchetelor, instanţelor de judecată ori altor autorităţi de control. Raportul redă strict observaţiile transmise, într-o formă coerentă şi centralizată, urmărind totodată să identifice tipare recurente şi vulnerabilităţi structurale rezultate din observarea coroborată a observaţiilor transmise, explică Cotroceniul. 

”Este de menţionat şi faptul că o parte dintre magistraţii remitenţi au formulat o serie de propuneri de modificare a legislaţiei în vigoare, însă faţă de obiectivele primare ale prezentului raport şi ale stadiului dezbaterilor publice din prezent, precum şi ţinând cont de caracterul eterogen al propunerilor transmise, documentul de faţă nu conţine o sinteză a acestora. Într-o etapă ulterioară, acestea vor putea fi valorificate prin înaintarea lor către autorităţile cu atribuţii de iniţiativă legislativă, având aptitudinea de a contribui la procesul de dezbatere publică. Aşadar, Raportul nu îşi propune evaluarea situaţiilor sau soluţiilor individuale şi nu interferează cu actul de justiţie propriu-zis, ci vizează mecanismele administrative, procedurale, judiciare şi/sau legislative care, potrivit unui volum semnificativ de sesizări convergente, ar fi de natură a afecta: a) independenţa efectivă a judecătorului şi a procurorului, b) meritocraţia în cariera magistratului, c) funcţionarea previzibilă şi eficientă a justiţiei, d) încrederea publică în autoritatea judecătorească”, se menţionează în comunicat.

Raportul amintește și „situația structurilor de cercetare a infracțiunilor comise de magistrați, dezvoltată anterior, a fost amintită în cadrul unei serii de observații, din care rezultă ineficiența și nefuncționalitatea acestei organizări, inclusiv din cauza lipsei de resurse umane specializate și tehnice“.

In document se mai precizează că deși ivitația publică a Președintelui României a indicat ca termen limită data de 18 decembrie 2025, au fost transmise în continuare observații de către zeci de magistrați și alți actori din sistemul judiciar.