Ce interese promovează șeful Congresului Evreiesc European

Pentru cei care se întreabă de ce Congresul Evreiesc European a avut o atitudine critică la adresa unor state europene și o poziție mai laxă față de state în care situația comunității evreiești nu este în mod vizibil mai bună, publicația Haaretz oferă un posibil răspuns, care poate fi rezumat astfel – ceea ce contează este gradul de ostilitate al regimului Putin față de guvernul în cauza. Portavocea Congresului Evreiesc European este rusul Moshe Viaceslav Kantor, cel despre care Haaretz sugerează că ar fi instrumentul Kremlinului. Kantor este cel care nu a părut deloc suprins, ba chiar a declarat că susține ideea președintelui Putin lansată în urmă cu câteva săptămâni: ”Evreii ar trebui să vină în Rusia. Suntem gata să-i acceptăm”. Kantor, de față în acel moment, a raspuns: ”Vom discuta despre asta în congres. Sper să vă susținem”.

Viaceslav Kantor se află la conducerea CEE începând din 2007. A fost reales în 2008, în 2012 și apoi în ianuarie 2016, cu mai bine de jumătate de an înainte de expirarea mandatului, motiv pentru care a candidat singur, potențialii contracandidați neavând timp să se pregătească. Anunțul că la reuniunea ce a avut loc la Bruxelles la finalul lunii trecute se va comemora Holocaustul, dar se va alege și un nou președinte al CEE a fost făcut cu doar trei luni inainte de eveniment.

Cine este președintele reales pentru a treia oară al Congresului Evreiesc European? Viaceslav Kantor era un mare necunoscut dincolo de mediul de afaceri rus în momentul în care a fost ales pentru prima dată la conducerea CEE. Era oligarhul tipic din perioada regimului Elțîn, care cumpăra la prețuri de nimic câte un monopol și se trezea a doua zi cu un adevărat imperiu. Kantor a știut să nu iasă în evidență – nu a cumpărat echipe de fotbal, nu a dus o viață opulentă și nici nu a investit în sectoare foarte vizibile, cum ar fi petrolul, presa sau sistemul bancar. A preferat o afacere extrem de profitabilă și care îl expune mult mai puțin – îngrășămintele chimice. El deține compania Acron, care produce în Rusia, dar vinde îngrășăminte în întreaga lume. A avut un moment de cumpănă, după venirea la putere a lui Vladimir Putin si arestarea lui Mihail Hodorkovski. Atunci, oligarhii ruși s-au grupat în două tabere – tabăra Iukos, a celor anti-Putin și care acum sunt majoritatea în exil, și tabăra Alfa, a celor care își mențin afacerile în Rusia și care au grijă mare să nu îl irite pe președinte. Kantor face parte din ultimul grup. Are cetățenie rusă și israeliană, ca mulți oligarhi ruși, a locuit peste zece ani la Geneva, iar acum locuiește la Londra.

La momentul în care făcea primele milioane în Rusia, Viaceslav Kantor nu vorbea despre originea sa. Abia după aceea și-a descoperit rădăcini evreiești și a început să-și spună Moshe, scrie Haaretz. De aici și mai multe teorii despre cum și de ce Kantor și-a căutat aceste rădăcini evreiești. Un membru important al unei organizatii evreiești spune pentru Haaretz că totul ține de poziția pe care a țintit-o în CEE: ”O slujbă ca asta este o poliță de asigurare teribilă. Cine să-l acuze oare pe președintele CEE și să riște apoi să fie el însuși acuzat de antisemitism?”. Și ar mai fi ceva – interesul Kremlinului de a avea un om la conducerea organizației evreiești europene. Asa s-ar explica, scrie Haaretz, de ce CEE critică țări occidentale ostile Rusiei sau țări estice, în special Ucraina, în timp ce CEE nu ia poziție în momentul în care presa rusă abundă în informații despre conspirațiile evreiești împotriva Moscovei.

Această teză este dezvoltată și peste Ocean, acolo unde-și are sediul Congresul Evreiesc Mondial. În mod tradițional, șefia CEM revine unui membru al celei mai mari comunități evreiești, cea americana și în acest moment este deținută de Ronald Lauder. Numai că acum apare tot mai des suspiciunea că rusul Kantor dorește să obțină șefia CEM și că devansarea alegerilor din Europa nu a făcut decât să-i ofere câteva luni în plus pentru pregătirea candidaturii la CEM, unde alegerile pentru președinție vor avea loc în aprilie 2017. Parte dintre evreii americani consideră că Moshe Kantor va încerca să facă în America ce a făcut în Europa, acolo unde a pus capăt tradiției nescrise ca CEE să fie condus de francezi, de la apariția sa în 1986.

Între Congresul Evreiesc European și Congresul Evreiesc Mondial este o tensiune vizibilă. În 2015, la a 70-a comemorare de la Auschwitz, scrie Haaretz, Rusia nu a fost reprezentată, din cauza conflictului din Ucraina. Kantor a luat decizia ca nici CEE să nu participe și a organizat o comemorare separată în Cehia. Unii au interpretat aceasta ca o dovadă de tensiune între cele două organizații, altii ca pe o dovadă a supunerii lui Kantor ordinelor de la Kremlin. Un alt semn al apropierii de Putin, scrie Haaretz, ar fi agenda din acest an a Forumului Internațional de la Luxemburg pentru Prevenirea unei Catastrofe Nucleare, o organizație cu denumire pretențioasă creată de Kantor. Întâlnirea a avut loc la Moscova și declarația finală nu a pomenit un cuvânt despre Iran, ci doar un apel la dezarmare nucleară, fără a specifica căror state le este adresat.

Există voci care minimalizează importanța CEE. Din momentul în care rusul Kantor a devenit președinte, organizația și-a pierdut din relevanță, spune Gil Taieb, președintele CRIF, reprezentantul comisiei franceze din CEE. El arată că Moshe Kantor nu a făcut nimic pentru a aplana tensiunile antisemite din Franța și că 90% dintre evreii francezi habar nu au cine este oligarhul rus care conduce CEE. Meir Habib, parlamentar francez și membru CRIF, este poate unul din restul de 10% și consideră că opiniile critice la adresa lui Kantor țin doar de orgoliu.

Pe termen mediu, se pare că Moshe Kantor va stârni îngrijorări la New York cu potențiala sa candidatură la conducerea Congresului Evreiesc Mondial. Este o tradiție ca președinții să fie foarte bogati, iar Kantor îndeplinește criteriul – 2,8 miliarde de dolari ar fi averea lui potrivit Forbes. Mai trebuie să fie și buni filantropi, or Kantor, în calitate de președintel al CEE, a avut și timpul, și prestigiul de a călători mult, de a investi fondurile organizației și de a se întâlni cu șefi de stat și guvern.

Însă, scrie Haaretz, este greu de văzut în cazul unor asemenea oameni de afaceri unde se oprește filantropia și încep interesele private. Publicația israeliana dă exemplul unei întâlniri din 2015 între Kantor și Tony Blair, proaspăt numit atunci președinte al Consiliului European al Toleranței și Reconcilierii (o organizație finanțată de oligarhul rus). Kantor și Blair au publicat un editoirial în Times pentru a marca numirea fostului premier britanic, editorial în care expuneau un plan de acțiune al organizației ce a rămas literă moartă. Explicația întâlnirii ar fi alta, scrie Haaretz. După ce a părăsit Downing Street în 2007, Blair a devenitr un lobby-ist foarte eficient, cu contacte în guvernele vestice, iar Kantor nu ar fi făcut altceva decât să-i ceară serviciile pentru a se asigura că îngrășămintele sale din Rusia vor gasi calea piețelor vestice în ciuda sancțiunilor economice impuse Rusiei. Haaretz a contactat biroul lui Blair, însă nimeni nu a dorit să divulge cu cât este plătit fostul premier pentru că este președintele Consiliului European al Toleranței și Reconcilierii și a infirmat că între Blair și Kantor ar exista vreo legătură de afaceri.

Cât îl privește pe Moshe Viaceslav Kantor, acesta a refuzat să vorbească cu cei de la Haaretz. Staff-ul sau de la Congresul European Evreiesc a transmis: ”Întreg acest articol, cu toate afirmațiile sale, urmărește un singur lucru – să murdăreasca numele și reputația dr. Kantor reciclând toate aceste presupozitii, calomnii și dezinformări adunate de-a lungul anilor, spuse de niște presupuse personalități care se ascund în spatele anonimatului.Totul face parte dintr-o campanie împotriva dr. Kantor”.

Recomanda