Ce ne rezervă viitorul prețurilor la energie? Realitatea și soluțiile ministrului Burduja

Ce se va întâmpla cu prețurile la energie începând din aprilie 2025? Aceasta este întrebarea care frământă tot mai mulți români, pe măsură ce actualul mecanism de plafonare și compensare a prețurilor se apropie de sfârșit. Unii vorbesc despre „apocalipsa facturilor la energie”, dar Sebastian Burduja, ministrul Energiei, atrage atenția că aceste mesaje alarmiste sunt, în mare parte, dezinformări.

„Nu am un glob de cristal pentru a prezice viitorul, însă sunt ferm convins că nimeni nu poate face asta cu certitudine. Cei care se aventurează în astfel de afirmații iresponsabile sau alarmiste pot avea interese politice sau comerciale ascunse”, a subliniat Burduja, explicând că răspunsul la întrebarea legată de viitoarele facturi se poate construi doar pe baza unor analize și scenarii bine fundamentate.

Potrivit celor mai recente date ale Eurostat, România continuă să se situeze printre țările cu cele mai mici prețuri la energie din Uniunea Europeană, ocupând locul patru pentru gaze naturale și locul cinci pentru electricitate. Aceste cifre subliniază succesul măsurilor de plafonare aplicate până în prezent, care au contribuit la menținerea prețurilor sub control.

Totuși, ministrul recunoaște că plafonul actual de 0,68 lei/kWh pentru electricitate este nesustenabil pe termen lung, având un impact disproporționat asupra unor categorii de consumatori. De exemplu, o gospodărie dintr-o zonă mai bogată poate plăti facturi mai mici decât una dintr-o localitate cu venituri mai mici, dar cu un consum mult mai mare. „Este un inechilibru care trebuie corectat după 1 aprilie 2025”, spune Burduja.

În perspectiva acestei date limită, Ministerul Energiei a luat măsuri proactive pentru a evita crizele energetice. Burduja menționează comandamentele energetice instituite în perioada verii, care au avut rolul de a asigura continuitatea furnizării de energie în condiții meteo extreme. În plus, s-au desfășurat pregătiri pentru iarnă încă din luna septembrie, iar în cazul anunțurilor de fenomene meteo severe, autoritățile s-au asigurat că există planuri de rezervă pentru a menține alimentarea cu energie.

Pe termen lung, ministerul lucrează deja la soluții care să protejeze consumatorii vulnerabili după aprilie 2025. „Nicio gospodărie nu va fi lăsată în urmă”, promite Burduja, explicând că se vor introduce subvenții țintite pentru a sprijini acele familii care nu își vor permite plata facturilor. De asemenea, autoritățile urmăresc să combată sărăcia energetică prin măsuri specifice care vor fi discutate în cadrul comitetului interministerial pe care îl coordonează.

„Piața liberă este cheia pentru soluționarea crizei energetice, dar trebuie să fie una sănătoasă. Așa cum se întâmplă deja, există furnizori care oferă prețuri mult sub plafonul actual de 1,3 lei/kWh”, subliniază Burduja. În acest context, ministerul se concentrează pe accelerarea investițiilor în infrastructura energetică. „Investiții, investiții, investiții” rămân cuvintele-cheie ale mandatului său. Deja, România a atras fonduri europene de peste 13 miliarde de euro, iar proiectele în derulare includ parcuri fotovoltaice și eoliene, centrale pe gaz și investiții în sectorul nuclear.

Această concentrare pe investiții are rolul de a diversifica sursele de energie ale țării și de a reduce dependența de furnizorii externi. În plus, Burduja subliniază că modernizarea și extinderea rețelelor de transport și distribuție sunt esențiale pentru asigurarea unui sistem energetic sustenabil.

În concluzie, ministrul Energiei este optimist că, prin investițiile actuale și cele viitoare, România va putea să asigure prețuri accesibile pentru energie pe termen lung, în ciuda provocărilor care urmează. „Așa cum în fotbal sau politică există mulți «experți», în energie este nevoie de mai mult decât de vorbe. Avem nevoie de acțiune, iar aceasta vine prin investiții strategice care să asigure un viitor energetic sigur și sustenabil”, concluzionează Burduja.