Ce s-a decis la mini-summitul de la Bruxelles

Țările vizate de un aflux masiv de migranți ce sosesc în Europa prin ruta din Balcani au decis duminică noapte să creeze 100.000 de locuri de primire pentru a gestiona mai bine acest aflux, dintre care 50.000 în Grecia, a anunțat președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, citat de AFP și Reuters, transmite Agerpres.

În timpul mini-summitului de urgență, cele opt țări UE situate pe această rută, precum și Serbia, Macedonia și Albania au acceptat „creșterea capacităților de primire (a migranților) pentru a ajunge la 100.000 de locuri în Grecia și în Balcanii de Vest”, a declarat Juncker într-o conferință de presă comună cu cancelarul german Angela Merkel și Înaltul Comisar al ONU pentru Refugiați (UNHCR), Antonio Guterres.

Merkel a explicat că aceste locuri vor fi create cu UNHCR pentru că „migranții… se bazează pe această rută de-a lungul Balcanilor”.

„Grecia s-a angajat în mod remarcabil” acceptând să creeze, de asemenea cu ajutorul ONU, 30.000 de locuri de primire până la sfârșitul anului, a salutat Merkel.

„În a doua” fază, 20.000 de locuri de primire vor fi create în familii gazdă și locuințe subvenționate de UNHCR, a precizat ea.

„Aceasta va fi o primă etapă pentru o mai bună gestionare a fluxului”, a estimat cancelarul.

„Gestionarea fluxului împreună este singura modalitate de a restabili ordinea și încetini afluxul necontrolat de persoane”, a pledat Juncker.

În numele UNHCR, Guterres a declarat că tocmai prin intermediul acestor centre de primire se va putea apoi începe înregistrarea solicitanților de azil sirieni, irakieni și din Eritreea în Grecia.

Această procedură este o condiție prealabilă repartizării lor în cadrul celor 28 de state membre ale UE, care au acceptat să împartă sarcina primirii a 160.000 de refugiați pe doi ani pentru a reduce tensiunea asupra țărilor din prima linie. Imigranții economici vor fi repatriați, potrivit declarațiilor la conferința de presă.

Participanții la reuniune s-au angajat să pună în aplicare începând de luni șaptesprezece măsuri de „restabilire a stabilității gestionării migrației în regiune și încetinire a fluxului printr-o abordare colectivă transfrontalieră”. Printre acestea se numără trimiterea a 400 de polițiști pentru a ajuta Slovenia, copleșită, în înregistrarea mai sistematică a migranților la frontiere și schimbul zilnic de informații între țările vecine.

Agenția France Presse prezintă principalele puncte ale declarației comune, la sfârșitul mini-summitului de urgență de la Bruxelles, care reia cea mai mare parte a propunerilor prezentate de Jean-Claude Juncker:

—Îmbunătățirea schimbului de informații zilnice și anunțarea deplasărilor pe ruta din Balcanii de Vest și evaluarea nevoilor de sprijin.

—Prevenirea deplasării refugiaților dintr-o țară în alta fără ca a doua să fie informată: „În circumstanțele actuale, vom descuraja circulația refugiaților sau imigranților spre granița unei alte țări din regiune. O politică de a-i lăsa să treacă pe refugiați fără a informa o țară vecină nu este acceptabilă”.

—Îmbunătățirea condițiilor de primire a migranților, mai ales creșterea capacităților pentru a ajunge la 100.000 de locuri în Grecia (50.000) și Balcanii de Vest (de asemenea 50.000).

Grecia a fost de acord sa creeze, cu ajutorul Înaltului Comisariat ONU pentru Refugiați (UNHCR), 30.000 de locuri de primire până la sfârșitul anului. În a doua fază, 20.000 de locuri de primire vor fi create în familii gazdă și chiriile vor fi subvenționate de UNHCR.

Cele 50.000 de locuri rămase vor fi instalate de-a lungul rutei din Balcani în coordonare cu ONU.

Acordul prevede de asemenea o colaborare strânsă cu instituțiile financiare internaționale, cum ar fi Banca Europeană de Investiții (BEI) și Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) pentru a sprijini eforturile financiare ale țărilor în cauză.

—În confruntarea cu fluxul de migranți, trebuie asigurată o capacitate completă de înregistrare cu utilizarea maximă a datelor biometrice, în cooperare cu agențiile europene pentru schimb de informații.

—O mai bună gestionare a frontierelor prin finalizarea și punerea în aplicare a planului de acțiune între UE și Turcia anunțat la ultimul summit european de la 15 octombrie.

—O mai bună combatere a traficului de ființe umane și a traficanților, consolidarea acțiunilor cu ajutorul Interpol, Frontex și Europol.

—O mai bună informare a migranților și refugiaților cu privire la drepturile și obligațiile lor.

La reuniunea de la Bruxelles au participat șefii de stat și de guvern din zece state membre, respectiv Germania, Austria, Bulgaria, Croația, Ungaria, Grecia, Luxemburg, Olanda, România și Slovenia, și reprezentanții a trei state din afara Uniunii: Albania, Macedonia și Serbia. România a fost reprezentată de președintele Klaus Iohannis.