Ce se află în spatele creșterilor de prețuri de la raft? Unele alimente s-au scumpit peste majorarea TVA

BNR a analizat peste 66.000 de prețuri înainte și după majorarea TVA-ului. Majoritatea alimentelor s-au scumpit instant, în ziua de 1 august. Atunci a intrat în vigoare cota de TVA de 21%. Însă, în cazul mărfurilor nealimentare, scumpirea a venit treptat. Un aliment din 10 s-a scumpit cu mai mult de 2%. Trei din zece mărfuri nealimentare au avut o creștere de preț mai mare de două procente. În restul cazurilor, prețurile au crescut mai puțin decât era de așteptat sau chiar cu 1,5 – 2 procente, cât presupunea majorarea TVA-ului.

„Retailerii au vrut să absoarbă cumva impactul de TVA și să-l pună pe piață gradual. Să nu creeze un șoc. Noi, micii comercianți, am ales să introducem TVA-ul gradual și până atunci, fiscal, am ales să îl suportăm din profiturile noastre. El a fost plătit, dar din marjele noastre de profit și l-am pus gradual la produsele din magazine. (…) Modificarea prețurilor, la 12 noaptea, între 31 iulie și 1 august, era aproape imposibilă. Un magazin mic are undeva la 5.000 de prețuri. Unul mediu, 10-12.000. Iar magazinele mari la peste 40.000 de prețuri. E o muncă sisifică să schimbi etichetele într-o noapte. Sau gândiți-vă la benzinării, care trebuiau să schimbe prețul instantaneu”, a explicat, pentru Cotidianul, Feliciu Paraschiv, vicepreședintele Asociației Micilor Comercianți.

Cum s-a ajuns la creșterea de prețuri. O inflație de aproape 10%

Jumătate din inflația de aproape 10 procente din ultimele luni a fost cauzată de majorarea cotelor de TVA. Dar și de liberalizarea pieței de energie. Ceea ce a observat BNR, conform ultimului raport asupra inflației, este că majorarea tarifelor la energie a crescut prețurile de la raft mai mult decât majorarea cotei de TVA – cu aproximativ 2,3%.

Din acest motiv inflația nu o să scadă până la finalului anului și va fi de 9,6%, conform prognozei BNR, însă o să ajungă treptat la 3,6% până în decembrie 2026 – asta pentru că majorările actuale de prețuri vor ieși din calculul noii rate a inflației. Asta nu înseamnă că produsele se vor ieftini, ci că prețurile nu vor mai crește atât de mult. Conform Institutului Național de Statistică, cele mai mari creșteri de preț nu au fost, în ultimele luni, la alimente – ci la mărfurile nealimentare și la servicii.

Cele mai mari creșteri de prețuri

Energia electrică s-a scumpit cu peste 70% în ultimul an, energia termică cu 17%, serviciile de apă, canal și salubritate cu 13%, îngrijirea medicală cu 13% și serviciile de igienă și cosmetică, cu 18%. Un alt fenomen observat de INS și BNR este scăderea prețurilor la fructe și legume, în special la fasole, cartofi și conserve.

„S-a beneficiat și de corecții consistente în sensul scăderilor la prețurile legumelor și fructelor. (…) Ne arată că atunci când condițiile pieții sunt adecvate, există o supraofertă, așa cum se întâmplă în timpul verii, se pot majora taxele dar nu se reflectă automat în creșterile de prețuri. O evoluție aproximativ egală am observat și la combustibil. Cam jumătate din creșterea derivată din majorarea TVA-ului s-a observat la pompă. În schimb, la energie electrică și gaze naturale creșterile au fost mai mari decât cele care derivă din aplicarea tehnică a TVA-ului”, a declarat, în timpul raportului trimestrial asupra inflației, guvernatorul Mugur Isărescu.

Economiștii se așteptau la o inflație de peste 10%

„Creșterea TVA a dus la o creștere mult temperată a prețurilor, mult sub estimări, și asta ca urmare a situației financiare dificile în care se află populația. Datele BNR vin să confirme că producătorii, comercianții, nu își mai permit să crească prea mult prețurile, că rămân cu marfa nevândută. Mulți au absorbit creșterile de TVA cu speranța că vor reuși să rămână competitivi pe o piață în care vânzările au scăzut semnificativ”, a explicat, pentru Cotidianul, analistul economic Adrian Negrescu.

Cu toate acestea, unele prețuri au crescut mai mult decât era de așteptat – 13% din alimente și 30% din produsele nealimentare.

„Faptul că unele produse au crescut cu mai mult de 2%, pot să vă spun un secret de bucătărie internă. Prețul la raft e un preț psihologic, nu neapărat «trântit de calculator». Una este să vadă clientul un preț la raft de 10,02 lei sau de 9,99 lei. Toată lumea încearcă să pună un preț care să sune bine. În situațiile acestea se crește prețul, de la 10 lei și 2 bani la 10 lei și 10 bani. Sau mergi la 9,99 lei. Un preț terminat în ,99 este un preț unde retailerul nu a vrut să treacă de pragul acela, ca prețul să rămână atractiv. E posibil să se întâmple și invers. De la un preț de 10 lei și 60 de bani, se poate ajunge la 10 lei și 99 bani. Asta se întâmplă la produsele cu prețuri mici”, a explicat Feliciu Paraschiv, vicepreședintele Asociației Micilor Comercianți.

Scăderea puterii de cumpărare și a consumului

„Avem însă și un factor care temperează încă din această vară creșterile de prețuri. Tendința descendentă a dinamicii anuale a salariilor. Inclusiv pe fondul înghețării veniturilor din sectorul public”, a declarat Mugur Isărescu.

În luna august, atunci când a crescut TVA-ul, consumul, principalul motor de creștere economică în anii trecuți la noi în țară, a scăzut cu 4 procente. În același timp și câștigul mediu salarial a scăzut cu 2,4%. În luna septembrie, consumul a continuat să scadă, în timp ce salariile au stagnat.

„Consumul a început să scadă din august și nu numai în retail. E o explicație foarte simplă. Toate facturile la utilități sunt fixe. Factura la curent e fixă, la telefonie e fixă, la gaze e fixă, nu pot să aleg să plătesc numai trei sferturi din ea. Însă valoarea coșului de cumpărături e variabilă. Eu pot să aleg să nu mai cumpăr un coș de cumpărături de 600 lei și să iau de 500 lei, pentru că nu mă penalizează nimeni. Singurul loc de unde poate să taie clientul în momente de criză, de scumpiri, în care factura a crescut dar salariul i-a rămas pe loc – taie de la coșul de cumpărături. Și asta influențează consumul la nivel național și pe lanț afectează și distribuitorii, și procesatorii, și producătorii, nu doar retailerii. Creează probleme pentru toată lumea. În moment de scădere, e dramatic”, spune Feliciu Paraschiv.

Posibilă recesiune tehnică?

Așa s-a ajuns în situația în care produsul intern brut al României a scăzut cu 0,2% în trimestrul III față de trimestrul II anul acesta. Economiștii se așteaptă la o posibilă recesiune tehnică, adică la două trimestre consecutive cu creștere economică negativă. Cu toate acestea, prognoza pe final de an privind PIB-ul este una pozitivă – în jurul a 1% creștere.

Majorarea taxei pe consum a fost privită drept cea mai eficientă modalitate de a aduce venituri în plus la buget. Guvernul Bolojan spera înainte de adoptarea modificărilor fiscale că majorarea cotelor de TVA va aduce peste 6 miliarde de lei în plus la buget în anul 2025 și aproximativ 20 miliarde lei în anul 2026. Aceștia sunt bani luați direct de la oameni, în condițiile în care pensiile și salariile din sectorul public rămân înghețate până în anul 2027.