Ce spun politicienii români despre ziua de 23 August?

Ziua de 23 august arată diferenţa pe care o poate face un singur om în faţa urii promovate de regimuri totalitariste, a afirmat, vineri, preşedintele Klaus Iohannis, evocându-l pe Regele Mihai în mesajul transmis cu prilejul Zilei Comemorării Victimelor Fascismului şi Comunismului.

„Astăzi se împlinesc 80 de ani de la decizia crucială a Regelui Mihai I, care a înţeles datoria pe care o avea în faţa poporului şi a ţării sale şi a acţionat cu responsabilitate şi demnitate, schimbând astfel cursul nefast al evenimentelor celui de-Al Doilea Război Mondial şi salvând România de la un iminent dezastru”, spune Klaus Iohannis.

El afirmă că Ziua Comemorării Victimelor Fascismului şi Comunismului reprezintă „un prilej de amintire şi omagiere a memoriei victimelor regimurilor totalitare instaurate pe continentul european şi a sacrificiilor tuturor celor care nu au renunţat să lupte împotriva acestora, pentru democraţie şi libertate”.

Totodată, Iohannis aminteşte că în urmă cu 85 de ani era semnat Pactul Ribbentrop-Molotov, „un acord cumplit în urma căruia destinele a milioane de oameni au fost sacrificate pentru interesele unor regimuri criminale”.

Klaus Iohannis evocă ororile din acele vremuri, dar şi curajul de care au dat dovadă unii oameni, în acel context.

„Politicile naziste şi sovietice au condus la Holocaust şi genocid, la deportări, la despărţirea familiilor, la foamete şi numeroase abuzuri. Aceste orori au lăsat cicatrici şi traume care au afectat generaţii întregi, nevoite să se confrunte cu sărăcia şi cu persecuţiile regimurilor totalitare. Chiar sub ameninţarea unor pedepse crunte, oamenii nu au putut fi reduşi la tăcere şi au găsit puterea de a trece de cenzura vremurilor, iar exemplul celor care au rezistat în faţa opresorilor rămâne înscris în istorie ca dovadă de tărie de caracter şi hotărâre”, spune şeful statului.

El apreciază că, în prezent, Europa este un loc mai sigur, iar România a devenit un pilon în asigurarea stabilităţii şi a securităţii regionale.

„Ţara noastră contribuie activ la apărarea valorilor şi a principiilor democratice şi reprezintă un model în ceea ce priveşte promovarea ordinii mondiale bazate pe reguli şi pe respectarea dreptului internaţional”, afirmă Iohannis.

Acesta vorbeşte despre actualele provocări şi de eventuale soluţii pentru acestea.

„Vedem cum astăzi, sub diferite forme, populismul şi discursul instigator la ură îşi fac din nou simţită prezenţa şi tocmai de aceea este necesară vigilenţa întregii societăţi, pentru a nu ne expune riscului ca toate aceste valori la care România a aderat să fie duse în derizoriu. În acest sens, este imperativ să ne opunem oricăror derapaje la adresa statului de drept, a drepturilor şi libertăţilor fundamentale şi să fim conştienţi de pericolul reprezentat de ascensiunea forţelor extremiste care ameninţă democraţia”, transmite Klaus Iohannis.

Potrivit preşedintelui, inacţiunea a facilitat, de-a lungul timpului, propagarea răului, a discriminării şi a intoleranţei.

„Astăzi ne reînnoim angajamentul de a reacţiona atunci când valorile democratice sunt periclitate. Apărarea şi promovarea adevărului istoric constituie o datorie de onoare faţă de victimele totalitarismelor, precum şi faţă de generaţiile tinere, care trebuie să cunoască trecutul tragic şi să se dezvolte şi să prospere într-o lume paşnică şi unită. Avem, fiecare dintre noi, puterea de a răspunde şi de a acţiona atunci când valorile şi principiile esenţiale sunt puse în pericol, precum şi responsabilitatea de a-i susţine pe cei care luptă pentru păstrarea libertăţii şi a democraţiei”, subliniază Klaus Iohannis.

Premierul Marcel Ciolacu a reafirmat „angajamentul ferm” al Guvernului pentru combaterea tuturor formelor de extremism, pentru promovarea şi respectarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului, precum şi pentru consolidarea spiritului civic, prin educarea tinerilor cu privire la toate momentele ce au marcat istoria recentă a României.

Ciolacu a transmis, vineri, un mesaj cu ocazia Zilei Europene a Comemorării Victimelor Stalinismului şi Nazismului şi a Zilei Naţionale a Comemorării Victimelor Fascismului şi Comunismului – 23 august 2024.

„Reafirm angajamentul ferm al Guvernului României pentru combaterea tuturor formelor de extremism, pentru promovarea şi respectarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului, precum şi pentru consolidarea spiritului civic, prin educarea tinerilor cu privire la toate momentele ce au marcat istoria noastră recentă. Să cinstim memoria tuturor celor ce au avut de suferit şi să aducem un pios omagiu celor ce şi-au pierdut vieţile din pricina regimurilor totalitare”, a afirmat Marcel Ciolacu.

Premierul a subliniat că 23 august reprezintă o dată cu puternice semnificaţii istorice pentru România şi pentru spaţiul european, ziua în care comemorăm victimele regimurilor totalitare, onorând amintirea celor ce au suferit din pricina abuzurilor şi încălcărilor flagrante ale drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului.

„În 1939, în această zi, cele două regimuri totalitare îşi puneau diferenţele de o parte, unite de aversiunea faţă de democraţie, şi semnau Pactul de neagresiune Ribbentrop-Molotov pentru a diviza un continent întreg şi a-şi împărţi sferele de influenţă, marcând definitiv istoria unui continent. În România, regimul ilegitim şi criminal comunist a fost responsabil de abuzuri, represiuni, deportări, torturi şi crime, toate aceste acte fiind îndreptate împotriva întregii populaţii. Condamnăm cu fermitate urmele lăsate de regimul comunist, caracterizat prin violenţă, teroare şi setea pentru putere”, a afirmat Ciolacu.

Premierul a punctat importanţa cunoaşterii adevărului istoric pentru ca astfel de manifestări să nu se mai repete în societatea românească.

„Totodată, avem datoria să privim în urmă cu responsabilitate, să cunoaştem adevărul istoric şi să nu îl dăm uitării, pentru ca astfel de manifestări ce au distrus principiile şi valorile democratice şi au încălcat vădit drepturile fundamentale ale omului să nu îşi mai găsească vreodată locul în societatea românească”, a mai afirmat Ciolacu.

Pentru istoria ţării noastre, 23 august 1944 reprezintă reorientarea geopolitică a României şi scurtarea celui de-al Doilea Război Mondial cu şase luni, a transmis vineri preşedintele Senatului, liderul liberal Nicolae Ciucă, într-un mesaj postat pe Facebook.

„Pentru istoria noastră, 23 august 1944 reprezintă reorientarea geopolitică a României şi scurtarea celui de-al Doilea Război Mondial cu şase luni. Situaţia sensibilă de atunci a armatei noastre şi a aliatului german ar fi făcut ca planul sovietic de spargere a frontului în zona Moldovei să ducă la scoaterea României din război prin ocuparea ţării de către URSS. Astfel, întoarcerea armelor a fost o necesitate pentru salvarea ţării. Peste timp, actul temerar al Regelui Mihai şi semnificaţia zilei de 23 august 1944 au fost prea mult timp falsificate de regimul comunist”, a precizat Ciucă.

Potrivit preşedintelui PNL, este marcată şi Ziua Europeană de Comemorare a victimelor tuturor regimurilor totalitare şi autoritare, dar şi Ziua naţională a Comemorării Victimelor Fascismului şi Comunismului.

„Rememorăm atrocităţile comise de regimurile criminale care au zdrobit drepturile şi libertăţile oamenilor, lăsând în urmă milioane de victime nevinovate şi zeci de milioane de destine frânte. Tragedia popoarelor din această parte a Europei a început în 23 august 1939, când continentul a fost împărţit în sferele de influenţă a două puteri dictatoriale, prin Pactul Ribbentrop-Molotov. Mentalitatea trasării de linii peste harta altor ţări o vedem şi acum la Răsărit. Sprijinul occidental pentru Ucraina invadată este respingerea categorică a acestui mod tiranic de abordare a relaţiilor cu statele învecinate”, a subliniat Ciucă.

El a relevat, totodată, importanţa apartenenţei României la NATO, ceea ce conferă ţării noastre „cele mai solide garanţii de securitate” pe care le-am avut vreodată.

„Poporul nostru a luptat mereu pentru libertatea de a-şi alege propriul destin. Spre deosebire de 23 august 1939 şi de 23 august 1944, acum nu mai suntem vulnerabili în faţa ambiţiilor imperialiste ale unor dictatori. Ca membri ai NATO – cea mai puternică alianţă militară defensivă din istorie – avem parte de cele mai solide garanţii de securitate pe care le-am avut vreodată”, a punctat liderul liberal.

Ziua de 23 august, ziua Pactului Ribbentrop-Molotov, a fost stabilită de Parlamentul European, printr-o Declaraţie din anul 2008, ca Ziua Europeană de Comemorare a Victimelor Nazismului şi Comunismului. Totodată, în anul 2011, Parlamentul României, prin Legea nr. 198, a declarat ziua de 23 august Ziua Comemorării Victimelor Fascismului şi Comunismului.