Ce știm despre primul text în românește scris cu litere latine

La 10 septembrie 1635, se stingea din viață autorul primei cărți tipărite în limba română cu litere latine. Este vorba de o personalitate aproape uitată a culturii române, iezuitul George Buitul.

George Buitul, figura centrală a misiunii iezuite caransebeşene în secolul al XVII-lea, s-a născut probabil în anul 1589, alte date arată anul 1591, într-o familie de mici nobilimi din Banatul de Lugoj-Caransebeș. Este vorba de nobili cu rosturi militare stabilite încă din Evul Mediu, din perioada în care aceștia furnizau o parte însemnată a trupelor utilizate de Ioan de Hunedoara în luptele cu otomanii.

„Şi-a început studiile la o şcoală reformată. Sub influenţa părintelui Szentandrassy a trecut la catolicism în jurul anului 1602. Tot prin intermediul acestuia a ajuns în 1606 la Roma. În 1607 era primit la Collegium Germanicum Hungaricum, unde a studiat filosofia. A fost însă exmatriculat din cauza unei greşeli de comportament, fiind nevoit să plece la Viena unde îşi termină studiile.

Între anii 1617 și 1618 a activat la colegiul din Alba-Iulia pe lângă Ştefan Szini. La intervenţia lui Szini, Szentandrassy şi Pazmány Péter, Buitul a fost reprimit la Germanicum în 1619. Trei ani mai târziu era hirotonisit preot.

În mai 1623 intra în casa de probaţie de la Roma a ordinului iezuit. Potrivit regulamentului şi-a efectuat noviciatul timp de doi ani. Astfel în 1625 era gata să pornească spre Transilvania. La sfârşitul lunii mai se afla deja la Viena unde i s-a alăturat un alt părinte, Ştefan Mako. Cei doi misionari pornesc spre Transilvania la mijlocul lunii iunie, ajungând la Carei în august, la curtea contelui Károlyi Mihály.  La începutul lunii octombrie cei doi misionari porneau în sfârşit spre Caransebeş.”

Din textul  cercetătoarei Livia Magma „Imprimări religioase la frontiere instabile: George Buitul și oraşele din sudul Transilvaniei (Secolul XVII)”, în revista „Banatica” al muzeului Banatului montan, nr 25 din 2015.

După unele cercetări realizate în perioada interbelică, George Buitul ar fi fost primul preot catolic român cu studii la Roma.

A fost profesor la Alba Iulia, apoi rector al misiunii iezuite din Caransebeș, unde se spune că a activat cu mult zel, „combătând pe calvini și convertind mare mulțime de români la adevărata Biserică a lui Cristos”, considerat fiind „însuflețitul apostol al catolicilor de limba română”.

Pentru că principii protestanți interziseseră activitatea iezuiților în Transilvania, a fost acordată o dispensă specială preoților George Buitul și Ștefan Mako.

Cei doi au ajuns în Transilvania, după cum arătam mai sus, în 1625.

George Buitul a revitalizat comunitatea catolică românească din Banat și a fondat o școală destinată tinerilor români. Nu a reușit să construiască o biserică adecvată, astfel că oficia slujbe în casele nobililor catolici. George Buitul nu s-a lăsat descurajat. A tradus în limba română Catehismul lui Petru Canisius, însă lucrarea sa a fost tipărită abia în 1636, la un an după moartea preotului iezuit. A rămas însă cartea sa, prima în care literele latine fuseseră utilizate pentru a tipări un text românesc.

După moartea lui, catehismul în limba română, care a avut mai târziu o mare influență, a fost trimis la Pojoni (Bratislava de azi, în Slovacia), unde a fost imprimat de Societatea lui Isus, ordinul călugăresc al Bisericii Catolice, aflat în serviciul direct al papei.

Prima ediţie, probabil din 1636, s-a pierdut.

O copie a unei ediţii mai târzii (1703), care a fost tipărită la Cluj, încă este păstrată, „Summa Catechismus szau Kredinczei Katholiscest RP Petri Canisii”, care rămâne şi prima carte tipărită în limba română cu alfabet latin.

Totodată, tot lui George Buitul i se datorează, se pare, și cea mai veche grafie a numelui lui Isus în limba română cu caractere latine – Jssus, în același catehism.

Surse: Adrian Marino, Români în Republica literelor, recenzie la cartea lui Doru Radosav, Cultură și umanism în Banat. Secolul al XVII-lea, publicată în „Observator cultural”, nr. 255, iunie 2004; Árpád Bitay, „Gheorghe Buitul. Cel dintâiu român care și-a făcut studiile la Roma,” în: „Muzeul Limbei Române”, Cluj, vol. 3 (1922/23); Lucian Periș, „Documente din arhiva Curiei Generale a ordinului iezuit din Roma. Spicuiri din corespondența misionarilor George Forro și George Buitul (Documents des archives de Curia Generalis de l’Ordre des Jésuites de Rome. De la correspondance des missionnaires George Forro et George Buitul)”, în: Spiritualitate transilvană și istorie europeană, Alba Iulia, 1999; Livia Magma, „Imprimări religioase la frontiere instabile: George Buitul și oraşele din sudul Transilvaniei (Secolul XVII)”, în revista „Banatica” al muzeului Banatului montan, nr 25 din 2015.